România este codașa Uniunii Europene la colectarea deșeurilor. Practic, țara noastră reciclează doar 14% din deșeurile pe care le produce. La polul opus, Suedia deține recordul absolut în Europa, cu un procent de peste 80%. Cum reușește?

 

Suedezii și-au făcut deja un obicei din a-și sorta gunoiul (pun separat hârtia, plasticul, bateriile, sticla, metalul, produsele farmaceutice și inclusiv, produsele expirate) la domiciliu și de a-l livra celor mai apropiate puncte de colectare. Autoritățile, la rândul lor, au un plan foarte bine pus la punct în ceea ce privește transportul și procesarea gunoiului. Așa se face că gestionarea deșeurilor a devenit o preocupare a fiecăruia. Așa au ajuns suedezii să-și transforme gunoiul până și într-o excelentă sursă de încălzire. Cum să atingem și noi, românii standarde de mediu înalt și mai ales, cum să facem față ambițiilor comunitare? Putem învăța multe pornind de la modelul de succes al acestei țări. De altfel, sistemul a fost prezentat astăzi, în cadrul unui webinar găzduit de către Reloop Platform, organizația europeană ce susține și dezvoltă implementări ale economiei circulare – „Economia circulară la nivel național prin implementarea sistemului de garanție”.

Suedia a apelat la sistemul de colectare a deșeurilor din ambalaje pe bază de garanție

La 39 de ani de la inițerea sa, sistemul suedez de garanție este cel mai vechi din Europa și nu numai că a securizat rate mari de colectare a deșeurilor din ambalaje de plastic și metal pentru băuturi dar a și reușit să închidă cercul pentru reciclabile pe piața locală, aceasta însemnând: străzi fără gunoaie, aer curat și reciclarea sticlelor de plastic pentru uz alimentar. Așadar, sistemul suedez de colectare a deșeurilor din ambalaje pe bază de garanție își demonstrează eficiența și închide cu adevărat cercul economiei circulare. Ce spun statisticile?

  • 84,9% rată de reciclare
  • 3100 retaileri – 94% din volumele colectate provin de la retaileri
  • 70 de angajați
  • 285,3 mil euro cifră de afaceri (3,1 miliarde SEK)

Ratele scăzute de colectare și reciclare au condus la necesitatea unui sistem de garanție complet pentru recipientele pentru băuturi. Legislația a fost adoptată în 2018 (OUG 74/2018 devenită Legea 31/2019) și se așteaptă să fie implementată înainte de 2022.  Aflată în faza de finalizare a normelor de aplicare, România are nevoie de cele mai bune referințe pentru a crea un sistem național eficient la nivel de costuri, care să conducă la rate mari de colectare dar și să stimuleze creșterea economiei locale. „Cum să atingem standarde de mediu înalte, cum să facem față ambițiilor comunitare de neclintit anunțate prin Pactul Verde (Green Deal) și cum, în același timp, să facem posibilă o revigorare economică având în vedere criza actuală globală Covid-19? Economia circulară pare să fie un obiectiv greu, dar poate fi de asemenea și o oportunitate de dezvoltare a țării prin evoluția economiei locale și a industriei verzi. Toate acestea vin cu un bonus agreabil de străzi mai curate  și aer nepoluat de gaze periculoase provenite de la incinerarea ilegală (sau legala) a deșeurilor”, a spus Anna Larsson, Director Reloop Platform. Legislația suedeză privind gestionarea deșeurilor din ambalaje prevede că orice persoană juridică care produce și ambalează băuturi în sticle de plastic sau cutii metalice, ori le importă, trebuie să se asigure că recipientele se integrează unui sistem autorizat de returnare. Răspunsul este un sistem de garanție centralizat, coordonat de AB Svenska Returpack, care este și proprietarul tuturor materialelor colectate (sticle, cutii, capace).

Bengt Lagerman, director Returpack: ”Cu toții avem un singur obiectiv: un mediu curat”

Astfel, în Suedia, sistemul implementat asigură o rată de reciclare de 84,9% în timp ce 10% se pierde prin comerțul transfrontalier (Suedia/Norvegia) iar 3% este preluat prin alte sisteme de colectare plastic/metal. Aceasta înseamnă 19870 tone aluminiu, 23244 tone PET, 1377 tone HDPW, 2,15 miliarde doze și sticle. Returpack colectează 94% din volume de la 3100 retaileri, prin 5100 RVM (automate de colectare – reverse vending machines), și prin 50 de sisteme Pantamera Express montate la centrele municipale de reciclare. Cifra de afaceri se ridică la 3,1 miliarde SEK, aproximativ 285,3 milioane euro. ”Cu toții avem un singur obiectiv: un mediu curat prin bucla închisă a resurselor. Mă bucur că am contribuit deja la aceasta datorită modelului de economie circulară implementat local în Suedia, modelul în care sticlele PET folosite devin sticle noi, generează locuri de muncă ecologice, iar noi menținem economia în mișcare și protejăm aerul curat”, a explicat Bengt Lagerman, director Returpack.

Cum funcționează acest sistem? 

Sistemul este coordonat de AB Svenska Returpack și operat de parteneri. Nu există nicio pretenție legată de materiale sau valoarea acestora din partea producătorilor sau a industriei. Returpack vinde materialul prelucrat (sortat, curățat, împachetat) achizitorilor de materie primă pe baza acordurilor dintre Returpack și aceștia. Veniturile din vânzările de materiale acoperă pentru Returpack costurile aferente derulării sistemului de retur, cum ar fi colectarea, procesarea și administrarea. Pentru a promova circularitatea materialelor, Returpack optează să vândă materialele numai cumpărătorilor care vor sprijini circularitatea. Achizitorii procesează materia primă și vând produsele mai departe clienților – furnizori de ambalaje tip doze, ambalaje de uz alimentar sau preforme. Returpack nu are absolut nicio informație asupra acordurilor sau a prețurilor practicate la acest nivel.

Și totuși… „putem face mai multe”

Referindu-se la implementarea directivei Single Plastic Use, Rana Pant, Director în cadrul Direcției Generală de Mediu, Comisia Europeană, a amintit cerințele legate de nivelul de reciclare aplicabile în Europa în 2025 și a subliniat că o bună colectare separată va permite reciclarea la nivel local. Cuvântul final l-a avut Alessandro Pasquale, CEO al Mattoni 1873, producător de băuturi răcoritoare în Europa Centrală și de Est. Inspirat de sistemele de garanție existente, acesta ar dori să implementeze conceptul de circularitate. „Putem face mai multe”, a spus el. „Directiva Single Use Plastic spune: reciclare 25%. Ar trebui să fim obligați să reciclăm 80%, deoarece acest lucru este posibil astăzi ”. Referindu-se la modelul suedez în care producătorilor locali li se garantează accesul la materia primă rezultată, Pasquale ar dori să se bazeze pe un astfel de suport și să se asigure că fiecare producător are acces neîngrădit la materialele necesare.