”Românii sunt un popor evlavios și țin cont de dezlegările la pește pentru că țin postul în proporție destul de mare și bineînțeles că în aceste zile crește și consumul de pește. Față de cele 4 – 6 kilograme de pește cât se consumă ca medie multianuală în România, în zilele cu dezlegare la pește cred că acest consum se dublează. Eu consider că s-a ajuns la 6 kilograme pe locuitor într-un an, iar consumul va crește în continuare și datorită acvaculturii. Înainte de 1989, în România se consuma anual între 8 și 10 kilograme de pește pe locuitor, dar aveam o flotă de pescuit, iar peștele era mult mai accesibil la preț. Eu mă străduiesc prin profesia pe care o am să pun în atenția românului peștele și fructele de mare ca fiind cea mai sănătoasă carne care există”, a declarat președintele Ro-Fish.

Prin comparație, în Bulgaria și Ungaria se consumă 2,5 kilograme de pește pe an, la jumătate față de România, în timp ce Portugalia este țara unde se mănâncă cel mai multe pește din țările UE, respectiv 76 de kilograme pe an. În Spania, consumul este de 60 de kilograme de pește pe an, în timp ce media europeană ajunge la 22,5 kilograme pe locuitor într-un an. Cel mai mult pește din Europa îl consumă islandezii – 90 de kilograme pe an, iar la nivel mondial, Japonia deține supremația cu peste 130 de kilograme pe an.

”Este firesc acest consum în Japonia, pentru că este o zonă peninsulară, la fel și în Portugalia și Spania, țări înconjurate de mări și oceane sau în țările nordice, care sunt legate de pește și fructe de mare ca hrană de bază. Din păcate, Marea Neagră nu este bogată în pește și fructe de mare din cauza conținutului mare de sulf, iar România, aș spune, este „dezavantajată” pentru că zona de pescuit este foarte departe în larg. Noi avem zona de litoral care este bună pentru turism, dar nu este bună pentru pescuit, comparativ cu cea a Bulgariei și a Turciei”, a adăugat Cuzdrioreanu.

România acoperă din producția internă de pește doar 18% din consum, iar diferența de 82% provine din import.

Potrivit președintelui Ro-Fish, cele mai căutate specii în România sunt cele marine, precum macroul, șprotul și codul, dar și speciile de apă dulce, păstrăvul, crapul și carasul.

„Primele specii căutate în România sunt peștii pelagici care sunt pești de banc, cum ar fi macroul, stavridul, heringul, șprotul în proporție de 45-50%, iar 30% reprezintă peștele alb, unde intră codul, merlucius și speciile de apă dulce: păstrăv, crap, caras și șalău, apoi semi-preparatele și fructele de mare care au doar 7-10% din consum„, a continuat președintele Ro-Fish.

România produce anual 18.000 de tone de pește, inclusiv din acvacultură, din care 2.000 de tone sunt de păstrăv, iar până la 9.000 de tone sunt cele din specia ciprinide, respectiv crap, caras etc, diferența provenind din pescuit.

”Crește acvacultura, ceea ce este bine pentru că există un program cu fonduri europene POPAM 2014-2020 care continuă POP 2007-2013, dar în care de data aceasta vedeta programului este acvacultura. Sunt accesări importante și cred că vor mai fi și cu siguranță procentul de producție din acvacultură va crește spre 40%„, a spus Marian Cuzdrioreanu.

Suprafața piscicolă a României este în prezent între 80.000 și 100.000 de hectare, aceasta fiind redusă dramatic în perioada comunistă pentru a dezvolta agricultura.