În sâmbăta Moşilor de vară, să ne rugăm cu smerenie pentru pacea şi mântuirea sufletelor celor adormiţi din familiile noastre. Iată, o rugăciune pe care putem şi trebuie să o rostim astăzi din adâncul inimii, pentru părinţii, fraţii, moşii şi strămoşii noştri suiţi la Ceruri! Rostită cu dreaptă credinţă, în biserică şi acasă, această rugăciune le poate aduce lumina.
Pomenește, Doamne,
Pe cei ce întru nădejdea învierii
Și a vieții celei ce va să fie au adormit,
Părinți și frați ai noștri,
Și pe toți cei care,
Întru dreapta credință s-au săvârșit,
Și iartă-le lor toate greșelile
Pe care cu cuvântul, cu fapta sau cu gândul le‑au săvârșit,
Și-i așează pe ei, Doamne,
În locuri luminoase,
În locuri de verdeață,
În locuri de odihnă,
De unde au fugit toată durerea, întristarea și suspinarea
Și unde cercetarea feței Tale
Veselește pe toți sfinții Tăi, cei din veac.
Dăruiește-le lor și nouă Împărăția Ta
Și împărtășirea bunătăților Tale celor negrăite și veșnice
Și desfătarea vieții Tale celei nesfârșite și fericite.
Că Tu ești învierea și odihna adormiților robilor Tăi (trebuie să spunem numele celor pentru care ne rugăm),
Hristoase, Dumnezeul nostru,
Și Ție slavă înălțăm,
Împreună și Celui fără de început al Tău Părinte
Și Preasfântului și Bunului și de viață făcătorului Tău Duh,
Acum și pururea și în vecii vecilor.
Cu sfinții odihnește, Hristoase,
Sufletele adormiților robilor Tăi,
Unde nu este durere, nici întristare, nici suspin,
Ci viață fără de sfârșit!
