Afumaţi. A 8-a ediţie a Zilelor Comunei
Zilele de 3 şi 4 septembrie au fost pline de iureşul distracţiei. Acesta e “preţul corect” oferit miilor de locuitori din Afumaţi, cu istoria lui de secole. Dar şi cea a prezentului modern, emancipat, al epocii “Wi-Fi” – facilitate gratuită, pusă la dispoziţia oamenilor de către primărie. E unul din multele exemple. Contemporani cu tradiţia? Firește. După truda bunelor împliniri ale dezvoltării, răsplata petrecerilor de Zilele Comunei a devenit şi ea o datină. Aceea a actualităţii. A ajuns la a 8-a ediţie anuală.
“O viaţă fără sărbătoare e ca un drum lung, fără hanuri de popas”, spune o veche cugetare înţeleaptă.
Cele două zile speciale ale petrecerii din comuniatea afumăţeană au fost organizate prin iniţiativa şi susţinerea primarului Gabriel Dumănică, sprijinit de Consiliul Local, ajutaţi de echipele personalului administrativ al primăriei.
Lor li s-au adăugat participarea a 65 de sponsori – firme şi întreprinzători privaţi, cu sedii şi puncte de lucru pe teritoriul comunei.
De ce “Crai Nou”?
Adunate, spectacolele Zilelor Comunei au durat aproape 12 ore de reprezentaţii, încheiate seara, în jurul orei 22:00. La ele au participat mii de locuitori ai comunei. La final, ploaia de confetti s-a împrăştiat strălucitoare peste ei şi, în ultima zi, un spectaculos foc de artificii a durat minute în şir.
Privite spre cer, luminile lor au acompaniat apariţia secerii subţire a astrului nopţii. Care – exact pe data de 3 septembrie (fix la ora Bucureştiului 19:57) şi-a început faza de creştere, ca Lună Nouă. Iar în tradiţia noastră populară ea e numită atât de frumos – “Crai Nou”. Credinţa străveche a interpretării folclorice spune că perioada de timp care începe acum e aducătoare de sănătate, noroc, belşug şi spor, iar tot ce se inaugurează “va face pui”, cu şansa prosperităţii.
E o asociere minunată de sensuri peste timp, o metaforă a năzuințelor de mai bine a comunității din Afumați, bogată în patrimoniu istoric, bine condusă în prezent și cu realizări ale dezvoltării actuale.
Pe scenă, artiștii primei zile
Evenimentul distracţiei antrenante a fost împărţit egal între genurile muzicale moderne şi tradiţional folclorice. Sâmbătă, recitalurile pop, etno, rock, disco etc. au făcut deliciul zilei. Iar duminica a fost rezervată minunatelor noastre tradiţii româneşti, din multe zone ale ţării.
Verva și cordialitatea lui Aurel Temișan a acoperit prezentarea integrală a programelor, de‑a lungul celor două zile. Ana Lesko, Proconsul și Delia au adus culoare și temperament recitalurilor susținute.
Apoi, o surpriză: actorul Temișan a apărut și ca solist vocal, cu melodii interpretate sensibil și cu o voce excelentă. Seara, ultima reprezentație scenică a fost aceea a lui Horia Brenciu și a trupei sale de instrumentiști. Show-ul lor a a fost electrizant și a dinamizat spectatorii, în cel mai înalt grad.
Primarul, conectat cu scena și publicul
Acest lucru a fost o atitudine permanentă a sa. A ieșit la iveală linia constantă a calităților sale de bun organizator și amfitrion desăvârșit. Tuturor artistelor le-a oferit frumoase buchete de flori. Apoi, Gabriel Dumănică – secondat de maestrul Temișan, a onorat prezentarea numelor tuturor sponsorilor evenimentului. A coborît între oamenii a căror localitate o gospodărește cu suflet și pricepere. Pentru fiecare a găsit cuvinte și gesturi cordiale. Iar ei i-au răspuns cu respectul cuvenit, pentru tot ce a făcut în cei acum peste opt ani ai mandatelor de primar. A intrat cu vioiciune și bună dispoziție în hore, jucate pe platoul Școlii generale nr. 1. A fost permanent între oameni – vedete sau spectatori – în spațiul plin ochi cu cei invitați la distracție.
Câteva cuvinte sunt necesare pentru a sublinia și calitatea modulelor tehnice pentru sonorizare și imagine. O impresie deosebită a făcut-o ecranul cu leduri, un echipament modern care a transmis “live“ imaginile captate de pe scenă, sau din mijlocul publicului.
A doua zi – dedicată folclorului tradițional
Deschiderea spectacolului a fost făcută de fanfara condusă de Sandu Flavius. Apoi, a fost rândul pachetului de talente locale să urce scara succesului. Au făcut-o cu brio tânăra Roxana Pene, studentă a Facultății de muzică din București. A urmat Taraful Aventurierii. O altă surpriză deosebită a constituit-o apariția ca interpretă a unui redutabil medic, care profesează în ramura vaccinurilor veterinare. E vorba despre Viorica Chiurciu, cercetător științific și director de producție al cunoscutei firme Romvac. Folclorul e una dintre pasiunile artistice paralele cu profesia sa. A urmat Taraful lui Năsturică, care a avut‑o ca interpretă consacrată pe Mirela Năsturică.
Vedetele ale muzicii populare
Într-un iureș de piese muzicale de cea mai autentică tradiție a multor zone din țară, s-au perindat prin fața publicului spectator greii folclorului nostru, cu o carieră artistică de vârf. E vorba despre Daniela Condurache, Elena Merișoreanu, Ionela Prodan și Nicolae Furdui Iancu. Hore, brâuri și sârbe au deschis pofta de joc a afumățenilor, în ritmuri pline de vitalitate.
Sărbătoarea Zilelor Comunei a avut două zile speciale, pline de distracție, bună dispoziție și antren, toate de neuitat. La Mulți Ani, Afumați!
