Ediţia a XI-a a Sărbătorii Cucilor de la Brăneşti care a avut loc pe 18 martie ne-a adus faţă în faţă cu istoria locului, cu realitatea prezentului şi speranţele viitorului. Toate se leagă ingenios cu un puternic fir de mărţişor menit să confere comunei Brăneşti acel „tot” în care brăneştenii vor să trăiască. Când am ajuns la Casa Corpului Didactic (CCD) din Brăneşti, trei copii ne-au întâmpinat cu pâine şi sare. Apoi, directorul CCD Florin Petrescu și directorul liceului Traian Lalescu, profesorul Niculae Dan ne-au însoţit în expoziţia elevilor cu desene şi măşti dedicată cucilor. Şi a început prima lecţie de descoperire a tradiţiei brăneştene: o porţie de plăcintă cu brânză stropită cu magiun de pepene, reţetă unică în ţară.
Simpozion pe tema cucilor
Cucii sunt o tradiţie foarte veche în Brăneşti iar cercetările etnografice au dus firul poveştii apariţiei cucilor către bulgarii veniţi în sudul localităţii în zona Băjenari, începând cu secolul al XVIII-lea, după cum a povestit profesorul Marius-Ovidiu Sebe unul dintre organizatorii simpozionului “Folclor fără frontiere – Sărbătoarea cucilor” de la Casa Corpului Didactic din Brăneşti. Fiind singura localitate din ţară care găzduieşte pe teritoriul ei o Casă a Corpului Didactic, asistenţa numeroasă – deputatul Ninel Peia, primarul comunei, Nicolae Cismaru, cercetători, scriitori, ziarişti şi cadre didactice, reprezentanţi ai Inspectoratului Judeţean de învăţământ, invitaţi din Bulgaria, directorul Direcţiei de Cultură Ilfov, reprezentanţi ai Ministerului Culturii, cadre didactice de la Universitatea Bucureşti – a avut prilejul să rememoreze sau să descopere pe parcursul a două ore care au trecut ca o secundă, tradiţia brăneştenilor privind cucii. Simpozionul există din anul 2003 şi ediția din acest an a marcat şi parteneriatul încheiat între Casa Corpului Didactic, Primărie şi directorii tuturor institutelor de învăţământ pentru promovarea obiceiului în rândul tinerilor.
Povestea cucilor din Brănești
De sute de ani, a doua zi după Lăsata Secului de brânză, înainte de intrarea în Postul Mare al Sfintelor Paşti, are loc sărbătoarea denumită “Ziua cucilor”, zi în care tinerii – numai bărbaţii – se costumează şi se maschează în cuci şi cucoaice. Semnificaţiile acestei sărbători sunt legate, aşa cum a spus directorul Casei Corpului Didactic din Brăneşti, profesorul Florin Petrescu, de obiceiurile de trecere şi de renaştere. Este vorba despre: obiceiurile pastorale şi agrare (ieşitul cu plugul la arat, păstorii cu caprele), ritul fecundităţii şi fertilităţii prin elementele din constumaţia cucului (barba de ţap sau blană de iepure, sau lovirea tinerelor fete cu palma pe coapse), renaşterea naturii prin multitudinea de flori folosite la confecţionarea măştilor, alungarea răului prin zgomotul puternic produs de acioaie.
Sărbătoarea cucilor în salturi
Deşi veche de când satul, Ziua Cucilor a cunoscut şi ani mai puţin bucuroşi, în care ori nu s-a organizat, ori s-a organizat pe ascuns, până în 1989. Profesorul pensionar Nică Lupu povesteşte că între cele două războaie mondiale nici Biserica nu a fost de acord cu sărbătoarea cucilor, crezând că este un obicei păgân în care oamenii folosesc crucea doar pentru a se amuza. În timp, spune profesorul Lupu, lucrurile au fost explicate şi bine înţelese iar astăzi Biserica prin slujitorii ei , preoţii, nu are niciun motiv de refuz. Dimpotrivă, anul acesta, unul dintre preoţii brăneşteni, s-a implicat alături de învăţători şi profesori pentru ca sărbătoarea cucilor să fie primită ca zestre culturală de către elevi. În fine, brăneştenii mulţi cu care am stat de vorbă spuneau că şi fosta conducere a primăriei s-a opus ani de zile organizării Zilei cucilor pe motiv de…ruşine. Dar să nu deschidem acum acest subiect al ruşinii faţă de propriile origini.
Oaspeţi din Bulgaria
Cele două trupe de cuci (kukeri în limba bulgară) invitate la Ziua cucilor din Brăneşti provin din localităţile Yambol şi Kalipetrovo. Primarul din Yambol a povestit în cadrul simpozionului despre relaţiile de prietenie care există de mulţi ani între cucii din Brăneşti iar viceprimarul din Kalipetrovo, Spaska Dimitrova, a transmis salutul primăriţei din Kalipetrovo care nu a putut ajunge la Brăneşti pentru că devenise mămică. Ambele oficialităţi bulgare şi-au exprimat speranţa ca relaţia de prietenie dintre Brăneşti şi localităţile pe care le reprezintă să se dezvolte în interesul tradiţiei cucilor. Cele două echipe de kukeri nu au participat la concurs, au defilat spre bucuria întregii comune alături de celelalte echipe şi au oferit momente artistice în faţa clădirii fostului cămin cultural, unde a avut loc jurizarea.
Cucii din Brănești la carnavalul de la Veneţia
Cucii şi cucoaicele de la Brăneşti împreună cu reputata etnografă Doina Işfănoni au participat la Carnavalul de la Veneţia în perioada 2-14 februarie 2013 unde pur şi simplu au uimit lumea. În expozeul prezentat la simpozionul, Doina Işfănoni de la Muzeul Satului “Dimitrie Gusti” din Bucureşti a spus că la Veneţia, la expoziţia organizată la Scuola Grande di San Teodoro din Veneţia (Şcoala Mare a Sfântului Teodor) şi la Noua Galerie a Institutului Român de Cultură din Veneţia, nimănui nu i-a venit să creadă că în România mai există persoane particulare care să confecţioneze asemenea măşti unice. Vizitatorii de la Veneţia erau convinşi că măştile sunt făcute la muzeu sub îndrumarea ştiinţifică a cercetătorilor şi au fost convinşi cu multe argumente că acestea sunt reale. “ Prin expunerea cucilor la Veneţia am arătat că suntem o categorie de membri ai Uniunii Europene cu conştiinţă identitară şi să le arătăm că acest element coagulează o comunitate şi că, din punct de vedere spiritual, tradiţia cucilor din Brăneşti poate fi un element de referinţă, de unicitate”a adăugat Doina Işfănoni.
Defilarea către vatra satului
Odată simpozionul terminat, s-au adunat echipele gata de defilare şi o mare colorată parcă se formase în patrulaterul de beton al curţii. În sunetul puternic al sutelor de clopote ce-ţi dădeau fiori, elevii din Brăneşti, alături de cadrele didactice s-au aliniat în a prezenta cele mai frumoase măşti şi costume ale Sărbătorii cucilor, dovedind practic că scopul principal al acestei ediţii a fost perfect atins: sărbătoarea are trecere şi elevii sunt foarte dispuşi să ducă mai departe tradiţia locului în care s-au născut, învaţă şi se desăvârşesc. Aşa cum a subliniat primarul comunei, Nicolae Cismaru, “profesorii, directorii de şcoli şi cei de la Casa Corpului Didactic sunt cei care au muncit pentru această sărbătoare. Le mulţumesc pentru că au tras de noi, primărie şi consiliu local, şi mă angajez că vom face toate eforturile pentru a sprijini acest obicei pe plan local, naţional şi internaţional”. Juriul instalat în faţa fostului cămin cultural – compus din Doina Işfănoni, profesorul Nică Lupu, Alexandru Mirciu, Florentin Stoiciu, Enuţa Ioniţă – a apreciat timp de două ore costumele şi măştile de la grădiniţa “Riţa Gărgăriţa”, pe cei de la colegiul silvic “Theodor Pietraru”, de la liceul tehnologic “Cezar Nicolau”, de la liceul “Traian Lalescu” şi de la şcoala gimnazială nr.1. La finalul jurizării, cucii şi cucoaicele au fost recompensaţi cu diplome, cupe şi premii diverse: jocuri, mingi, televizoare, cuptoare cu microunde.
5 ore de festival
E mult de povestit despre Ziua cucilor de la Brăneşti, căci cele 5 ore au în spate alte 500 de ore de pregătiri diverse. O sărbătoare ca aceasta trebuie trăită pentru că, înafara costumelor şi a eforturilor de organizare, la Brăneşti este un spirit al locului ce trebuie simţit, este limba comună a lui “vreau” pe care au vorbit-o toţi cei responsabili: primarul, viceprimarul şi consilierii locali, cadrele didactice, copiii, locuitorii din comună.
Nu mă îndoiesc nicio clipă că speranţele primarului de a construi o casă de cultură pentru o asemenea sărbătoare sunt deşarte pentru că, la Brăneşti, oamenii care alcătuiesc comunitatea îşi doresc foarte mult ca tradiţia cucilor să fie perpetuată şi, poate, să înceapă, ca altădată la 8 dimineaţa şi să se termine în noapte. La Brăneşti mai există costume tradiţionale româneşti şi bulgăreşti, iar păstrarea şi purtarea lor cu demnitate şi mândrie sunt demne de tot respectul.
Descoperă costumele cucilor din Brăneşti
Cucul (foto mare) are un costum bărbătesc pe care trebuie să şi-l confecţioneze singur. Masca impresionantă se numeşte chip şi este asemănătoare unei cupole împodobită cu sute de flori viu colorate din hârtie creponată, asemănătoare unei sorcove foarte mari. La spate atârnă “plete” din panglici lungi de hârtie. Costumului îi este adăugat obrăzarul cu nasul lung şi pomeţi bine conturaţi, de care atârnă ciucuri sau clopoţei. Barba face parte de asemenea din costum şi este confecţionată din blăniţă de iepure. Oglinzile de pe cupola înflorată semnifică soarele şi luna. Înafară de masca impozantă, costumul cuprinde veşmintele tradiţionale româneşti – iţari, cămaşă, scurteică şi are pe iţari cruci mari de culoare roşie. Clopoţeii mici şi rotunzi de pe centură aşezată în diagonală pe piept se numesc lopci.
Cucoaicele sunt, aşa cum am mai spus, băieţi îmbrăcaţi în haine femeieşti, cu mască de carton pe faţă, legaţi cu basmale pe cap. Tradiţia sărbătorii spune că ţinuta băieţilor care se costumează în cucoaice trebuie să fie împrumutată de la fetele de care erau îndrăgostiţi. Cucoaicele au la mijloc o curea de acioi (centura de clopoţei mari şi dubli) şi au în mână un pămătuf, de fapt un băţ de care este legată o sfoară cu o opincă în capăt sau un material de cauciuc. Obiceiul cere ca, în zgomotul puternic produs de mişcarea acioaielor, cucoaicele trebuie să-şi lovească prietenii şi pe cei întâlniţi pe stradă pentru ca aceştia să fie sănătoşi tot anul.