Schimbarea la faţă a ­Snagovului

Am ajuns în comuna Snagov la un an de la vizita mea în calitate de turist şi am stat puţin în loc: era ceva schimbat, dispăruseră bălăriile, se vedea pe stradă că tre-cuse cineva cu o mătură şi în centrul pe care îl ştiam eu se construieşte. În plus, a apărut sediul poliţiei rutiere a autostrăzii A3.

Detalii despre schimbările din comună le-am primit întâi de la viceprimarul Mihai Anghel, amabil în a-l suplini pe primarul Marin Oancea prins într-o şedinţă lungă cât o zi de post.

Troica Minister-­Consiliu Judeţean-Primării

Pentru că autorităţile locale ale comunei Snagov sunt primele pe care le întâlnim după reuniunea de la Liga primarilor din 25 octombrie 2012, unde s-a hotărât înfiin-ţarea unor grupe de lucru alcătuite din câte 6 primării şi reprezentanţi ai Ministerului şi Consiliului Judeţean, i-am solicitat viceprimarului Mihai Anghel câteva detalii de­spre întâlnirea avută.

„Da, am fost pe 5 noiembrie la grupul de lucru anunţat la Liga primarilor, alături de primăriile din Nuci, Periş, Grădiştea, Gruiu, şi Ciolpani. Noi, cei de la primăria Snagov am fost gazde. A fost al doilea grup de 6 primării care s-a întâlnit cu reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului şi cu reprezentanţi ai Consi-liului Judeţean, respectiv domnul vicepreşedinte Mihai Barbu. Discuţiile s-au axat pe necesitatea de a aduce şi noi proiecte şi, mai ales, să le concepem de aşa natură încât, acolo unde sunt situaţii în care proiectele pot deservi mai multe localităţi, să gândim în comun aceste proiecte. În momentul actual, proiecte comune nu sunt de-cât pentru utilităţi: apă, extindere reţele electrice, de gaze, drumuri, pietruiri. Avem o listă de câteva propuneri printre care amintesc: reabilitare drumuri comunale – 35 km, etapa a doua a reţelei de canalizare, reţea de apă şi canalizare în satul Tâncăbeşti – etapa a doua, extindere de reţea de apă şi canal în satul Ghermăneşti. Apoi, complexul balnear şi de agrement „Vlăsia”, celebrul proiect pe care vrem să-l demarăm pe cele 15 ha destinate. Nu ştiu dacă ştiţi că pe raza comunei există două puţuri de câte 3000 m adâncime, forate de cei de la Foradex şi care, odinioară, erau destinate încălzirii vilelor de partid şi a tot ceea ce însemna nomenclatură la acea epocă. Apoi, avem proiect pentru grădiniţă cu orar prelungit în satul Snagov. La Tâncăbeşti avem grădiniţă şi şcoală cu clasele I-VIII, la Ciofliceni avem doar grădiniţă, la Ghermăneşti avem grădiniţă şi şcoală cu clasele I-VIII, la Snagov avem grădiniţă, şcoală cu clasele I-VIII şi liceu. Momentan niciuna dintre grădiniţe nu are program prelungit. Şi avem în plan, de asemenea, construirea unei noi şcoli în Snagov pentru că cea existentă acum este destul de veche şi neîncăpătoare. Da, să nu uit, s-a dis-cutat inclusiv de un transport al zonei metropolitane, în sensul de a ajunge la o înţelegere între Capitală şi Ilfov pentru a se pune punct un proiect de transport. Am dis-cutat chiar cu vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Mihai Barbu care ne-a spus că este posibil să se instituie o direcţie la Consiliul Judeţean. Noi ar trebui să venim cu o subvenţie, dar care să nu fie atât de mare.

Master-planul al judeţului și al ­Snagovului

Aşa cum a reieşit din discuţii, la noua înfăţişare a comunei Snagov se lucrează în doi timpi: perioa­da actuală şi cea de viitor, până în 2020 chiar.

Viceprimarul comunei Snagov spune: Avem în paralel un fel de master plan cu denumirea „Tematici şi acțiuni: proiecte locale şi încadrarea lor din perspectiva actua-lelor propuneri de reglemantare a fondurilor europene pen tru perioada 2014-2020”.

Noi am făcut nişte propuneri strict pentru proiecte începute şi pentru altele noi pe care dorim să le integrăm în acest master-plan al judeţului. Suntem în discuţii cu o firmă pentru a face un master-plan al comunei Snagov. După întâlnirea de care v-am povestit, am continuat discuţiile cu domnul primar Marin Oancea şi cu investitori care doresc să dezvolte proiecte în comuna Snagov. Nu am acordul investitorilor pentru a face dezvăluiri concrete, tot ce pot să vă spun este că sunt nişte proiecte care au depăşit, oarecum, stadiile de realizări. Există, se pare, şi finanţarea şi proiectul în sine şi vor să vină să-l facă la noi”.

Cum s-a alăturat discuţiei şi primarul Marian Oancea, am aflat şi punctul domniei sale de vedere

„Subiectul zilei: investiţiile din fondurile europene”

Primarul Marin Oancea, la primul mandat, născut, crescut şi stabilit în Snagov ştie foarte bine că localitatea stă pe o pungă de apă termală şi discuţiile lansate acum doi ani de politicienii vremii, trebuie să-şi găsească finalitatea într-un parteneriat public-privat. Doar că „legislaţia nu este coerentă şi trebuie să aducem corectări astfel încât cineva să fie cu adevărat dispus să investească şi să fim siguri că, odată ce a trecut de partea birocratică, acel cineva să construiască ceea ce a promis. Centrul spa și de tratament are multe şanse pentru a avea succes, însă are şi câteva hopuri”

Reporter: Concret, care este dificultatea unui astfel de proiect?

Marin Oancea: În primul rând, este distanţa de 6-7 km între cele două puţuri deja existente şi locul hotărât pentru acest centru Spa şi de tratament. Am calculat că pentru aducerea apei termale la suprafaţă sunt necesari circa 12 milioane euro. Apoi, trebuie să găsim cele mai bune soluţii pentru transportul apei termale care, datori-tă proprietăţilor, distruge conductele, le corodează. În consecinţă, distanţa şi modalitatea de transport a  apei distrug atât proprietăţile apei, cât şi conductele. 

Reporter: Aţi fost recent în zona acestor celebre puţuri forate la  3000 de m adâncime, pe vremea lui Ceauşescu?

Marian Oancea: E cam greu de ajuns acolo, eu şi viceprimarul ştim cam pe unde sunt, căci suntem de aici. Puţurile nu au zone de protecţie, aşa cum prevede legea  iar accesul la ele este blocat prin două vile care aparţine RAPPS, vila 14 şi vila 72. 

Snagovul este un brand care trebuie ­valorificat

Reporter: Să înţeleg că sunteţi foarte hotărâţi ca turismul să devină sursă de venit la bugetul local?

Marin Oancea: Şi nu e normal? Bugetul nostru este de 265 miliarde lei. Din taxe şi impozite se adună circa 55 miliarde lei iar cheltuielile cu salariile şi iluminatul pu-blic sunt în valoare de 60 miliarde lei. Nu avem aici o situaţia foarte uşoară din punct de vedere financiar. Snagovul este deja un brand şi noi trebuie să gândim strategii pentru a scoate bani din acest brand. Există şi situaţia ciudată a lacului Snagov care are doi „taţi”: Consiliul local şi Statul român. Sunt valabile acum două Hotărâri de Guvern, una de prin 2000 a Guvernului Năstase care atribuie lacul în proprietatea comunei. Apoi, prin 2006 a fost dată o altă HG care atribuie lacul statului, fără ca HG anterioară să fie anulată. Trebuie iniţiată o nouă HG care să reglementeze această situaţie ciudată pentru că, fără lac, nu pot exista proiecte nici de ecologizare, nici pentru promenada unor ambarcaţiuni în scopuri turistice, nimic. Ecologizarea costă 100 milioane de euro, nici mai mult, nici mai puţin. Banii nu pot veni decât din pro-iecte.

Cadastrarea este mai mult decât urgentă

Reporter: Altfel, pentru snagoveni ce problemă aveţi de rezolvat?

Marin Oancea: Avem una care a rămas nerezolvată de ani de zile şi care nu mai poate fi întârziată: cadastrarea tuturor suprafețelor care înseamnă domeniu public. Fiecare şi-a pus gardul unde a vrut şi în consecinţă fără plata corectă a impozitelor. Nimic nu e construit cu acte la Snagov. Cea mai bună soluţie pentru ca snagovenii să intre în legalitate este concesionarea însă cere timp şi este greoaie. Căutăm soluţii, ne consultăm pentru că, în definitiv, chiar nu este vina oamenilor. Snagovenii au cerut ani de zile să-şi construiască legal, doar că nu li s-a dat atenţie.

Fotografii: Cristina Bunea