Administrația susține consistent proiecte educative și culturale pentru toți elevii
Sala Codrii Vlăsiei din cadrul Căminului Cultural al comunei Moara Vlăsiei a găzduit vineri o adevărată șezătoare de la sat, un eveniment artistic deosebit ce a adus aminte tuturor celor prezenți frumoasa tradiție rurală românească în care oamenii se adună seara, de obicei în curtea sau în casa unui localnic, pentru a socializa, a povesti și a cânta împreună.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov nr. 671, ediția print
Șezătoarea de la sat este o tradiție plină de culoare și de semnificație culturală în România, contribuind la păstrarea și promovarea valorilor și obiceiurilor locale. Folosind acest model străvechi remarcabil, de a aduce oamenii împreună, de a promova comunitatea și care permite păstrarea și transmiterea obiceiurilor și a cunoștințelor tradiționale de la o generație la alta, Primăria comunei Moara Vlăsiei a oferit, vineri, un bun prilej pentru relaxare de calitate, atât pentru tineri, cât și pentru persoanele mai în vârstă. Evenimentul intitulat „Toamna ilfoveană”, ce a fost prezentat la Căminul Cultural din localitate, la Sala Codrii Vlăsiei, a încununat, practic, eforturile depuse de administrația comunei Moara Vlăsiei pentru toți elevii de gimnaziu care, de 15 ani, au șansa ca pe timpul vacanței de vară să participe la tabere interactive gratuite și schimburi culturale, anul acesta destinațiile alese fiind Rupea, Sighișoara și Viscri.
Într-un format ce a adus aminte de o șezătoare de la sat, s-au așezat împreună Ansamblul Morărițele din Moara Vlăsiei, „Junii Cetății Rupea” (Brașov) și elevii din Moara Vlăsiei care au frecventat aceste tabere unice. Pe fundalul sălii a fost proiectat un film – proiect intitulat „Transilvania 2023” – tabere școlare, ce a încercat să cuprindă toate zilele prolifice ale acestui proiect, toate sub semnul interpretărilor remarcabile ale artiștilor celor două grupuri.
Evenimentul a inclus și o prezentare a costumelor populare tradiționale și o degustare a produselor făcute de mâinile harnice ale fetițelor din tabără, printre care gustoasele „lichii”.
Schimb cultural, schimb de suflete
Gazdă primitoare, primarul Andrei Filip a admirat momentele artistice oferite, dar s-a și alăturat dansatorilor, care l-au „provocat” la o „brașoveancă”. Jurnalistul Marcel Bărbătei a fost organizatorul tuturor celor întâmplate în toate aceste săptămâni de vară, la Rupea, Sighișoara, Viscri și Moara Vlăsiei. ”Sunt serii de tabere care merg în diverse locații din țară, care se schimbă în fiecare an sau la doi ani. De fiecare dată, am făcut în așa fel încât copiii să beneficieze, așa cum spunea Petre Țuțea, de învățătură prin învecinare. Anul acesta a avut un specific aparte, am avut și o bună susținere de la Consiliul Județean Ilfov pe partea culturală, prin proiectul intitulat ”Transilvania 2023”, în care au fost incluși și copii din localitatea Puhoi – Republica Moldova, localitate înfrățită cu Moara Vlăsiei”, ne-a spus Marcel Bărbătei.
“Toamna ilfoveană” s-a dovedit a fi un eveniment plin de căldură sufletească, organizat de către Consiliul Judetean Ilfov prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov și Primăria Moara Vlăsiei.
”La Moara Vlăsiei există dorința din partea administrației pentru ca acești copii să fie familiarizați cu tradițiile prin activități cât mai plăcute în aer liber, în locuri unde se pot distra, dar au și ocazia să învețe și lucruri frumoase despre cultură, tradiție și istorie. A devenit o tradiție în Moara Vlăsiei, acesta este programul obișnuit de vară, pentru ca toți elevii de gimanziu să beneficieze de tabere gratuite în fiecare an, în diferite locații, în serii săptămânale. De asemenea, am fost gazde pentru o nouă serie de elevi din localitatea basarabeană înfrățită, Puhoi, elevi cărora le-am asigurat, ca în fiecare an, participare la taberele noastre”, a precizat primarul Andrei Filip.
George Grigore, șef Birou Cultură CJCPCT Ilfov ne-a explicat că evenimentul intitulat ”Toamna ilfoveană” închide, într-un fel, evenimentul mai amplu al taberelor ”Transilvania 2023” ce s-au desfășurat la Rupea, la Viscri și la Sighișoara și prin care tineretul ilfovean a fost premiat cu diferite cursuri la care au luat parte. ”Nu a fost o tabără obișnuită. În afară de vizita muzeală, pentru că, de exemplu, Sighișoara este un oraș muzeu, elevii au luat parte la ateliere meșteșugărești, folclorice, culinare, cu specific. Au putut observa cum înaintașii noștri își pregăteau masa de zi cu zi, sau anumite bucate pentru zile speciale, au aflat de ce se chemau anumite mâncăruri, cum se chemau, de ce se făceau, cu ce se făceau. Prin faptul că nu au fost obligați, au participat din plăcere, au ”cocălit” și ei în aceste ateliere, sau au luat parte la dansurile populare specifice, și au înțeles cum erau altădată relațiile interumane în localități, în tineri înflorește dorința de a cunoaște mai mult despre trecut. Prin aceste tabere, s-au creat conexiuni și prietenii, de aceea sper să se mai orrganizeze în continuare și eu spun că a fost un schimb cultural, dar și un schimb de suflete”, a precizat George Grigore.
Eugenia Nistor membră a ansamblului ”Junii Cetății”, de la Rupea, ne-a spus că în această vară, în decursul lunii iulie, ”Junii” i-au avut de cinci ori oaspeți pe copiii de la Moara Vlăsiei și din Republica Moldova. ”Ne-am bucurat foarte mult de inițiativa comunității din Ilfov pentru păstrarea și continuarea tradițiilor, să vadă copilașii cum se trăia înainte, cum se făcea o prăjitură tradițională, cum se juca un joc românesc, cum se purta un costum popular, despre care noi spunem că este un templu la purtător. Trebuie să ai o anumită ținută și o anumită plăcere când porți un costum popular, o anumită grijă cum împăturești aceste haine și cum le păstrezi. Le-am arătat copiilor și cum se confecționează, cum se poartă și cum se joacă hainele noastre. Le-am arătat prăjiturile noastre tradiționale, lichiul, o prăjitură regală sau împărătească deoarece se pregătește doar în cinstea marilor sărbători ale anului. Lichiul este la loc de cinste.
Jurnalul de Ilfov a aflat secretul Lichiului – prăjitura împărătească
Se plămădește un aluat din făină cu lapte, se frământă cu multe gălbenușuri de ou ca să îi dea culoarea cea galbenă, cu unt. Adică, se pun opt linguri de unt topit la un kilogram de făină, opt linguri de ulei, multă coajă de lămâie ca să dea aromă, zahăr vanilat. Toate acestea intră în compoziția aluatului. După aceea, când este aluatul dospit, se rupe în niște bucățele cât un sfert de pâine, care se pun pe o față de masă curată, pe făină și ele mai dospesc acolo jumătate de ceas, și cresc. După care, bucățile le întindem pe cârpătoare de lemn, pe făină multă și le ungem cu griș fiert în lapte, peste care, la urmă, punem smântână bătută cu ou și face floare. Când se bagă în cuptorul tradițional, ars cu lemne de fag și de stejar cu esențe bune de lemn, smântâna aceea înflorește și arată foarte bine. După ce e copt, scoatem Lichiul din cuptor, îl ștergem cu o cârpă curată pe partea care a stat pe vatră, deasupra îl presărăm cu zahăr vanilat și îl tăiem bucăți mari pentru că, atâta e de bun că nu îl putem tăia bucăți mici. Și îl servim. Poftă bună!
Taberele culturale interactive ”Transilvania 2023”
În semn de apreciere pentru copiii și profesorii lor ce au luat parte la activități educative, culturale, sportive pe parcursul acestui an și pentru implicarea lor în dezvoltarea comunității din Moara Vlăsiei, Primăria Moara Vlăsiei, în parteneriat cu Consiliul Județean Ilfov, prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov, a sprijinit un număr de 250 de copii din Moara Vlăsiei pentru a participa la taberele școlare cultural – tradiționale interactive de la Rupea, Sighișoara și Viscri. Tabăra Culturală Interactivă „Transilvania iulie 2023” s-a dovedit a fi un schimb de experiență valoros, între tinerele generații din zona Ilfov și zona Brașov.
Între obiectivele culturale care au fost cuprinse în proiect putem menționa Cetatea Sighișoara – singura locuită din estul Europei, satul Viscri, cu a sa biserică fortificată, dar și cu Casa Regelui Charles al Marii Britanii, precum și Cetatea Rupea, nou restaurată, Muzeul Etnografic și ansamblul folcloric „Junii Cetății” din Rupea.
În cadrul proiectului, tinerii au avut șansa de a participa la ateliere de preparat produse alimentare tradiționale precum scriam despre lichiu, pâine de casă sau cozonac. De asemenea, au fost organizate ateliere de prezentare a portului tradițional românesc (atelier de cusut, de țesut, de pielărie) și a obiceiurilor tradiționale seculare (dans popular, „paradă” de port popular, atelier tâmplărie, olărit, etc.).
