Oricine încetează să înveţe este un om părăginit. Indiferent dacă are 18 sau 90 de ani

Gruiu, Ilfov

Pentru omenirea vechimii istorice, lumea era complicată. Pentru omul modern, ea este complexă. Şi în pericol. Raportul dintre el şi sistemele naturale ale planetei e în dezechilibru. Fatal, susţin specialiştii. Argumentele că omenirea se sinucide cu inconştienţă sunt tot mai vizibile. 

Soluţia? Urgent, îi trebuie redat planetei orizontul de viaţă. A apărut un nou concept: „Ştiinţa întregului pământ”. Suntem peste 7 miliarde de suflete. Lucrurile s-au complicat grav. 

Nici o disciplină de studiu, singură, nu le mai poate îndrepta. Împletite, geoştiinţele şi biologia au devenit mai importante decât istoria. Din care, oricum, n-am învăţat mai nimic. 

„Academia” de la Gruiu

Puteţi rămâne surprinşi, ceva timp. Normal. Şi eu am fost. Că, ce să caute la Gruiu, un autocar plin cu minţi strălucite, profesori doctori, cercetători ştiinţifici, doctoranzi, ingineri cu specializări înalte, inspectori şefi, toţi, bob ales? Simpozion în comună? Centru de dezbateri ştiinţifice? Da.

Din senin? Nicicum. Oameni cu pregătire universitară de excepție și inimoşi s-au adunat să le dezvăluie profesorilor din şcoli rurale ilfovene, metode pedagogice inedite. De exemplu,  cum să-i înveţi pe elevi… curiozitatea. Pe urmă, cum să le predai ştiinţele combinate ale „întregului pământ”. Cele despre om, civilizaţie şi mediu. Aşa poate obţine adolescentul şi un mare avantaj personal, definitoriu pentru el: din acest drag de a şti – află despre sine cele mai importante lucruri: cine este, ce vrea şi cum să facă. Adică, învaţă să fie.   

Mesajul Casei Regale a ajuns şi la Gruiu

Lucian Blaga ştia că veşnicia nu s-a născut la oraş. E un gând cu miez. Iar la Gruiu s-a trecut la fapte. Iniţiativa acestei frumoase emancipări ilfovene are multe nume. Aici e seninul de mai devreme. 

Ion Samoilă e primarul comunei. Nu a rămas doar un foarte bun administrator şi atât. Acum e şi un sprijin de nădejde al educaţiei. Peste 40 de profesori din judeţ, participanţi la simpozion i-au preţuit primirea cordială. Aşa s-au întâlnit în Căminul, cum altfel decât Cultural – cu numele artistului pe care l-am privit ca „cel mai iubit dintre pământeni” – Ştefan Iordache. Iar prin Societatea de Geografie din România, principal organizator al întrunirii, ce va obţine în scurtă vreme Înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Regele Mihai I, mesajul monarhic a ajuns şi la Gruiu. Aşa adie câteodată, peste ştiinţă şi ospitalitate un aer nobil, onorant. 

Simpozionul propriu zis

S-a numit metaforic „Ilfov – Cununa cu Diamante”. A fost organizat de Societatea de Geografie, filiala judeţului Ilfov. Prof.dr. Cristina Ghiţă, preşedinte şi inspector şcolar de specialitate a transformat această Ediţie a XV-a a întrunirii, într-un fapt de succes.

Din partea Societăţii de Geografie din România, prof. univ.dr. Mihai Ielenicz, preşedinte şi dr. Costin Diaconescu, secretar general şi director al Editurii CD Press au relevat metode pentru stimularea interesului în activitatea de cercetare ştiinţifică şi de promovare a ei. 

ISJ Ilfov a fost reprezentat la vârf de prof. Ion Cornaciu, inspector şcolar general şi de adjunctul ISJ, prof. Coca Codreanu. La fel, din partea Ministerului Educaţiei Naţionale a participat prof.dr. Steluţa Dan, inspector şcolar general.Tot între organizatori s-au numărat: Casa Corpului Didactic din judeţ şi Şcoala Gimnazială nr. 1, Gruiu. 

Constantin Turmac, membru fondator al Fundaţiei Snagov a prezentat patrimoniul natural şi cultural al zonei, unde s-a implicat în cercetări minuţioase, cu rezultate chiar surprinzătoare şi întrebări noi, care au suscitat interesul audienţei.  

Au fost prezentate comunicări ştiinţifice extrem de interesante despre: potenţialul turistic al judeţului, faună, floră, râuri, geneza unor forme de relief specifice, fondul forestier al Codrilor Vlăsiei, studii de caz, patrimoniul natural şi cultural al zonei, sinteza entităţilor teritoriale cu legitimitate istorico-geografică, dar şi repere ale testelor de evaluare şcolară şi a planurilor remediale ş.a.  

O după-amiază pe un traseu memorabil

Aşa cum îi stă bine spiritului de cercetare, de cunoaştere geografico-istorică şi a etnografiei locale, gazde şi invitaţi au participat la o aplicaţie practică în teritoriu, la Mănăstirea Căldăruşani, la Observatorul Geodinamic „Sabba S. Ştefănescu”, la Mănăstirea Snagov şi în Situl Natura 2000 Grădiştea-Căldăruşani-Dridu, de unde, cele mai interesante relatări le veţi citi tot în ziarul nostru, într-o ediţie viitoare.