La nivel naţional, a fost lansată campania intitulată generic “Tu poţi face lumină!”, iniţiată de Direcţia Generală Anticorupţie, ofiţeri ai acestei instituţii urmând să organizeze, până la sfârşitul acestui an, o serie de sesiuni de informare pe tema anticorupției, pentru diverse categorii de personal, atât din structurile MAI, cât și din alte instituții ale statului. Cetăţenii sunt îndemnaţi să semnaleze, ori de câte ori apare, fenomenul corupţiei. O acţiune inclusă în cadrul campaniei a fost realizată şi la sediul Primăriei Buftea, ofițerii de prevenire din cadrul Seviciului Județean Anticorupție Ilfov prezentând informaţii cu caracter educativ.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, ediția print nr. 475
Comisarul șef Costela Hostinar, șeful Serviciului Prevenire și Relații cu Publicul, din cadrul Direcției Anticorupție pentru Municipiul București și Județul Ilfov, ne-a declarat că activitățile de prevenire a corupției desfășurate cu angajații ministerului sunt prioritare, ele fiind completate cu activitățile de educație adresate cetățenilor.
Conștientizarea cetățenilor, foarte importantă
”Concluziile studiilor de evaluare a activității de prevenire a corupției desfășurate la nivelul MAI și a sondajelor privind percepția asupra corupției realizate de DGA în rândul personalului au indicat necesitatea desfășurării unei campanii de conștientizare la nivel național, adresată pe de o parte angajaților MAI, ca furnizori de servicii pentru populație, iar pe de altă parte cetățenilor, în calitate de beneficiari ai acestor servicii publice. Scopul campaniei «Tu poți face lumină» este de promovare a unui comportament integru în rândul personalului MAI și al cetățenilor prin cunoașterea consecințelor faptelor de corupție și a modalității de semnalare a acestora”, a explicat comisarul șef Costela Hostinar.
Grupul țintă căruia i se adresează campania este format din angajații care își desfășoară activitatea în cadrul structurilor centrale și teritoriale ale MAI, inclusiv cele de învătământ, cetățenii care folosesc serviciile publice ale MAI, angajații administrației publice centrale și locale, cetățeni români care tranzitează punctele de trecere ale frontierei, dar și elevi și studenți din cadrul instituțiilor de învățământ partenere ale DGA.
Obiectivele campaniei
Conștientizarea cetățenilor despre necesitatea semnalării operative a faptelor de corupție despre care iau cunoștință, inclusiv prin apelarea sistemului Call-center anticorupție 0.800.806.806, dar și creșterea gradului de responsabilizare a personalului MAI cu privire la obligațiile ce derivă din calitatea de funcționar sunt două obiective foarte importante ce se dorește a fi atinse cu ocazia activităților ce vor fi desfășurate în cadrul campaniei.
Activitatea de promovare a campaniei a fost desfășurată de către ofițerii DGA-DAMBJI atât cu elevii liceului “Dumitru Dumitrescu”, cât și cu funcționarii din Primăria Buftea, peste 100 de elevi din clasa 12-a din cadrul liceului asistând, cu interes, în ziua de 23 octombrie, la o lecţie anticorupţie, susţinută de către ofiţerii DGA-DAMBJI. 15 dintre elevi au dorit să fie mesagerii campaniei ”Tu poţi face lumină”, astfel că, în data de 25 octombrie, s-au alăturat ofiţerilor DGA-DAMBJI şi s-au deplasat la Primăria Buftea, unde elevii au distribuit materiale preventive funcţionarilor publici, cu ocazia activității de informare.
”De ce este importantă aceasta campanie? Pentru că se adresează unui grup mult mai mare de funcționari, dar și de cetățeni, inclusiv elevi, viitori beneficiari ai serviciilor publice oferite de funcționari, iar pe lângă conștienizarea consecințelor faptelor penale pe care le aducem la cunoștință acestor categorii sociale cu ocazia întâlnirilor, prin exemple, popularizăm modalitățile de sesizare ce pot fi scrise, dar de această dată în mod special a semnalării telefonice gratuite din orice rețea, call-center anticorupție, administrat de DGA, cu funcționare permanentă”, a precizat subcomisarul de poliție Cazan Ion.
Semnalarea unei fapte penale
Cu privire la modalitatea în care poate fi semnalată o faptă penală, inclusiv o faptă de corupție, specialiștii atenționează că tinerii trebuie să știe în ce constau cele două modalități scrise de sesizare a faptelor și cum acestea sunt definite de codul de procedură penală.
Potrivit art. 289 din Codul de procedură penală
l Plângerea este încunoștințarea făcută de o persoană fizică sau juridică, referitoare la o vătămare ce i s-a cauzat prin infracțiune.
l Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, calitatea și domiciliul petiționarului, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, precum și indicarea făptuitorului și mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute.
l Plângerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie să fie special, iar procura rămâne atașată plângerii.
l Dacă este făcută în scris, plângerea trebuie semnată de persoana vătămată sau de mandatar.
l Plângerea în formă electronică îndeplinește condițiile de formă numai dacă este certificată prin semnătură electronică, în conformitate cu prevederile legale.
l Plângerea formulată oral se consemnează într-un proces-verbal de către organul care o primește.
l Plângerea se poate face și de către unul dintre soți pentru celălalt soț sau de către copilul major pentru părinți. Persoana vătămată poate să declare că nu își însușește plângerea.
l Pentru persoana lipsită de capacitatea de exercițiu, plângerea se face de către reprezentantul său legal. Persoana cu capacitate de exercițiu restrânsă poate face plângere cu încuviințarea persoanelor prevăzute de legea civilă. În cazul în care făptuitorul este persoana care reprezintă legal sau încuviințează actele persoanei vătămate, sesizarea organelor de urmărire penală se face din oficiu.
l Plângerea greșit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată se trimite, pe cale administrativă, organului judiciar competent.
Potrivit art. 289 din Codul de procedură penal
l Denunțul este încunoștințarea făcută de către o persoană fizică sau juridică despre săvârșirea unei infracțiuni. Denunțul se poate face numai personal, celelalte prevederi de la plângere fiind aplicabile în mod corespunzător.
În cazul semnalării telefonice a unei fapte de corupție, în funcție de conținutul apelului, acesta este direcționat către instituția competentă a o soluționa.
De reținut!
Denunţul este încunoştinţarea făcută de o persoană fizică sau de o persoană juridică despre săvârşirea unei fapte antisociale. În acest caz, spre deosebire de plângere, persoana care face denunţul nu a suferit nici o vătămare sau pagubă, ea sesizează doar faptul că altcineva a fost victima unei asemenea fapte. În ce priveşte conţinutul denunţul trebuie să conţină aceleaşi date ca şi plângerea. Denunţul scris trebuie să fie semnat de denunţător, iar în cazul denunţului oral, acesta trebuie, de asemenea, consemnat într-un proces verbal de către organul în faţa căruia a fost făcut (art. 223 din Codul de procedură penală).
În mod similar se întâmplă și în cazul semnalării telefonice a unei fapte penale sau de corupție, apelul sau conținutul acesteia sunt redirecționate către instituția competentă a le soluționa.
Sesizarea unei fapte de corupție, în mod similar ca a unei fapte penale, se poate face pentru persoana lipsită de capacitatea de exerciţiu (minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani), prin plângere de către reprezentantul său legal (părinte sau tutore). Persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă (minorul care a împlinit vârsta de 14 ani) poate face plângere cu încuviinţarea părintelui sau a tutorelui. În cazul în care părintele sau reprezentantul legal este chiar persoana care a comis infracțiunea, sesizarea se face din oficiu, adică este suficientă informarea organelor de poliție prin orice modalitate, urmând ca acestea să înceapă din proprie inițiativă cercetarea penală.
Vârsta capacității de exercițiu depline, de la care pot fi semnalate faptele de corupție telefonic sau scris, este de 18 ani.
Informarea cât mai bună a publicului cu privire la instrumentele de sesizare a faptelor de corupție și a specificității acestora sunt condiții ce stau la baza educației anticorupție în spiritul integrității. Cetățenii și funcționarii sunt îndemnați să vizioneze filmul campaniei pe site-ul Directiei Generale Anticorupție, pe Youtube sau Facebook, în acesta fiind descrise modul de funcționare și etapele pe care le parcurge o sesizare de la primul apel până la un posibil flagrant. Menționăm, totodată, și datele de contact ale Direcției Anticorupție pentru Municipiul București și Județul Ilfov, respectiv B-dul Nicolae Grigorescu nr. 12A, sector 3, email: bucuresti.dga@mai.gov.ro, unde cetățenii și funcționarii se pot adresa pentru semnalarea unei fapte de corupție.
