Buftea
Centrul Cultural Buftea a găzduit vineri, 29 iulie, clipe muzicale și poetice dedicate imnului național. Datorită aerului nostalgic al sărbătorii, s-a alăturat o altă sărbătoare, Ziua lavandei.
De la 1848 încoace..
Era cald și în 29 iulie 1848 și de aceea lumea se adunase să respire în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. Căldurii zilei se adăugase și efervescența evenimentelor Revoluției de la 1848 și,un grup de tineri, dirijați de însuși Anton Pann începe să cânte „Deșteaptă-te române”. Poemului patriotic intitulat „Un răsunet” compus de Andrei Mureșanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, i-a adăugat Anton Pann muzica, culeasă sau compusă de el, nu se știe exact. Cum în moda vremii tot ce era legat de Franța avea o mare însemnătate, Nicolae Bălcescu, auzind imnul, l-a caracterizat drept „o adevărată Marsilieză românească”.
Apoi, au venit comuniștii la putere…
„Deșteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987 și în timpul Revoluției din decembrie 1989. Imediat după evenimentele din decembrie 1989, „Deșteaptă-te române!” a fost ales Imn Național al României, fiind consacrat prin Constituția din 1991. Conform Constituției României, Imnul Național este considerat simbol național, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului. România a avut ca imnuri naţionale şi următoarele cântece: „Trăiască Regele” de Vasile Alecsandri, cântat între anii 1866-1948; „Zdrobite cătuşe”, în perioada 1948-1953, pe versuri de Aurel Baranga şi muzica de Matei Socor; „Te slăvim Românie” ce caracteriza prietenia dintre Uniunea Sovietică şi statul român, fiind imn naţional între anii 1953-1977; „Trei culori”, în perioada 1977-1989, pe muzică de Ciprian Porumbescu.
Spectacolul copiilor de la Centru
După circa un an de muncă, Centrul Cultural a reușit să aibă mai multe cercuri în care copiii să se desfășoare. “Mai mult, acum sunt gata și constumele tradiționale la care au lucrat buftencele de anul trecut, din iulie, de când am organizat șezătoarea”, spune Violeta Mitescu, directorul Centrului.
Au deschis spectacolul copiii de la cercul de dans condus de profesoarea coreograf Daniela Mîndroc și spre bucuria spectatorilor au dansat Ciuleandra și Hora Românilor. Trupa de teatru Bastion a Centrului Cultural Buftea, îndrumată de actorul și profesorul Salex Iatma a prezentat un colaj de poezii, într-o manieră informală pe care am apreciat-o cu bucurie căci atrage mult mai mult puștimea spre a asculta, măcar, o poezie. Anisia Grigore, îndrumată de Margareta Pistol, a venit pe scenă pentru a interpreta una dintre cele mai frumoase piese ale cântecului românesc, “Bade, pălărie nouă”. Dansurile din Oltenia ale Ansamblului Hora Generațiilor, școliți de prof, coreograf Cristian Ciripan au încheiat spectacolul, nu înainte de a se lăsa admirați pentru noile costume muncite de mâinile harnice ale câtorva buftence. Spectatorii mici și mari au plecat, apoi, cu fire de lavandă sau săculeți cu grăuncioarele mirositoare oferite de Margareta Pistol.