“Doar Tu, Creatorule, poţi cere sfârşitului de iarnă să dea muguri”, V. Butulescu
S-o luăm de la capăt. Precum natura, care face asta în fiecare an. Speranţele pădurii, primăvara? Sunt cele ale unui an rodnic. Soare, ploi, vânt, lăstari înmuguriţi. Tradiţia spune că dacă va cânta cucul în martie, anul va fi bogat. Certitudini? În Ilfov, ele sunt legate de specialiştii care îi îngrijesc viaţa. “Doctorii pădurii”? Silvicultorii. Plus cei care îi înţeleg menirea, o iubesc şi o respectă, deopotrivă. Deşi un proverb spune că „Primăvara este recunoscută mai curând de plante, decât de oameni“, în Codrii Vlăsiei, ciclul sincronizării omului cu reîmprospătarea naturii e respectat, ceas. Când şi în ce fel? Veţi vedea.
Şi, ca să nu-l bănuiţi de aroganţă spirituală pe reporterul acestei pagini, iată cugetarea unui confrate ziarist american – Doug Larson: „Primăvara este atunci cand îţi vine să fluieri, chiar dacă ai pantofii plini cu apă“.
După nota optimistă, de umor vivace, a acestei observaţii, e momentul să revenim acasă. Pădurea tradiţiilor noastre e la fel de frumoasă şi importantă, ca natura istoriei pe care o purtăm. Vorba lui Petre Ţuţea: “Eu n‑am cerut să fiu român. Am avut noroc!”
Calendar al naturii şi de datini primăvăratice
Străbunicii noştri au botezat luna martie în mai multe chipuri: “Germănar”, adică încolţitor; “Mărţişor” şi “Făurel”. Toate aceste nume au ţesut în jurul debutului primăverii tradiţii şi obiceiuri populare minunate, laice: “Mărţişor”, “Babe”, “Moşi”, “Zăpada Mieilor”. Dar şi sărbătoriri de mari evenimente religioase – între care Paştile sunt cele mai importante.
Toate semnifică legătura vieţii zilnice cu ciclul esenţial al credinţei şi naturii. Calendaristic, anotimpul începe la 1 martie. Dar astronomic, el porneşte odată cu echinocţiul de primăvară. Adică, pentru acest an, momentul e marcat la 21 martie, ora României – 0:45.
”Luna”, în ramă de lemn
De ce am notat toate aceste detalii? Ca să puteţi observa, rigoarea silvicultorilor, în urmarea rânduielilor naturii şi ale societăţii. De altfel, “Luna plantării arborilor” e programată între 15 martie şi 15 aprilie. Astfel, ea include echinocţiul de primăvară Adică, exact momentul în care anotimpul îşi intră, pe deplin, în ordinea şi soroacele universului nostru.
“Ne vom vedea pe 20 şi 28 martie, la două dintre cele mai însemnate momente, ale acestei campanii de împăduriri. Prima, la Ocolul Silvic Snagov şi cealaltă, la Brăneşti”, ne anunţă Dumitru Voicu, directorul Direcţiei Silvice Ilfov.
Pastel surpriză – în verde – mult însufleţit
Ca om care cunoaşte drumul sevei faptelor bune care urcă în oameni, Dumitru Voicu a dezvăluit câteva date concrete, unele neobişnuite, mai ales pentru amploarea deosebită a participării, la care vom fi martori. În campaniile de plantat va participa un număr mare de persoane. Peste 1.000.
Vieţi semnate cu mii de pomi
Sute de copii din zeci de grădiniţe şi şcoli ale Asociaţiei „Familie Sănătoasă” – condusă de Meda Dobocan – au plantat sute de mii de puieţi. Împreună cu părinţi, bunici, rude, pedagogi. Iar „Mic şi Ecologist” e povestea lor de suflet, ajunsă la a VIII-a ediţie.
Apoi vor fi elevi ai Colegiului Silvic “Theodor Pietraru”, din Brăneşti, tineri şi maturi din ONG-uri. De amintit şi Asociaţia “MaiMultVerde”, binecunoscută şi datorită reprezentării ei de către Dragoş Bucurenci – ca membru fondator şi Cătălin Ştefănescu – realizatorul TVR 1 al emisiunii “Garantat 100 %”.
În plus, alături de specialiştii silvicultori de aici, şi-au anunţat participarea la campanie angajaţi ai societății “Romprest”, alte firme, cu zeci de voluntari, de toate vârstele şi preocupările profesionale.
Cifre – ca bătute din pleoape. Des
Sunt multe şi le transcriu în viteză. Selectiv. Directorul Voicu le adună: “În total, vom planta 14 ha. La Ocolul Silvic Brăneşti – 11,5 ha, iar diferenţa de 2,5 ha, la Snagov.
Asta înseamnă 100.000 de puieţi. În formula tehnică de la noi, consacrată, unde specia de bază e stejarul. El predomină. Iar noi o menţinem, în armonie totală cu natura locurilor de aici. Adică? Stejar, frasin, tei şi specii intermediare de arbuşti: corcoduşi, meri, peri pădureţi.
La împăduririle de toamnă, vor apărea modificări. În sensul că centrul de greutate al suprafeţelor se va inversa: La Ocolul Silvic Snagov, vor fi circa 12 ha, iar la Brăneşti, restul”, conchide el.
Încredere în noul Cod Silvic
El a fost adoptat la sfârşitul lui februarie. „Mai trebuie înfiinţat, prin Ordin al Ministrului, Consiliul Naţional pentru Silvicultură – ca organizaţie profesională fără personalitate juridică, din care vor face parte reprezentanţi ai principalelor entităţi care au contribuit la elaborarea Codului”, a declarat Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului.
Directorul Dumitru Voicu e de părere că noul Cod Silvic poate fi socotit un pas bun pentru reglarea şi punerea în valoare a regimului de exploatare silvică, în interesul social şi al mediului. “Are prevederi noi, pozitive şi necesare, la capitolele de agrement şi recreere. Apoi sunt cele referitoare la trecerea administrării pădurilor private – cu suprafeţe de până la 30 ha – în răspunderea Romsilva. Asta, fără plata serviciilor de către proprietari. Dar ei sunt obligaţi să respecte regimul silvic. Însă pentru analiza pe capitole, trebuie să avem răbdare, până la tipărirea Codului, în Monitorul Oficial”, a apreciat el, în final.
