Proiectul de reabilitare și modernizare a Spitalului de Psihiatrie „Eftimie Diamandescu”, Bălăceanca, a fost inițiat în anul 2018 de către Consiliul Județean Ilfov, sub a cărui administrare se află. Era un proiect absolut necesar și stringent, deoarece această unitate medicală nu mai beneficiase de foarte mulți ani de vreo investiție în acest sens, iaar clădirile care alcătuiesc așezământul se aflau într-o stare avansată de degradare, unele pavilioane datând încă din anul 1890.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, ediția print nr. 535
Finanțarea proiectului, care se ridică la circa 27 de milioane de lei, fără TVA, este asigurată prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Deși primele demersuri au fost inițiate în anul 2018, contractul de execuție a fost semnat în luna mai a anului 2019, termenul de finalizare fiind de 4 ani de la acest moment, iar lucrările au demarat în anul 2020. Cauza? Contestațiile privitoare la desemnarea firmei câștigătoare și legislația greoaie din domeniu. Concret, proiectul prevede reabilitarea, consolidarea și modernizarea a cinci pavilioane ale spitalului.
În acest moment, două dintre aceste pavilioane sunt finalizate în proporție de 95-96%, potrivit managerului unității medicale, dr. Ovidiu Cătălin Cristea.
„Mai exact, mai sunt de realizat doar săpăturile pentru rețele, adică gaz, curent electric, apă și canal la cele două pavilioane, urmate de montarea obiectelor sanitare în grupurile sanitare, care există în fiecare salon, separat.
Un alt pas important este revizia centralei, care va începe în momentul în care nu vom mai avea nevoie de căldură pentru încălzirea incintelor spitalului”, ne-a explicat managerul spitalului.
Unele pavilioane nu au fost reabilitate de la înființarea spitalului
De la acesta am aflat că aici erau pavilioane care nu fuseseră reabilitate de la înființarea spitalului. Pavilioane care au fost construite în anul 1890, pe terenul donat de fostul primar al Bucureștiului, Eftimie Diamandescu. În aceste clădiri a funcționat, la acea vreme, un așezământ social destinat persoanelor care se zbăteau în sărăcie.
Astfel, după mai bine de un veac de la ridicarea lor, aceste pavilioane ajunseseră într-o stare de degradare extremă, care nu mai corespundeau cu acreditarea de la ANMCS (Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate).
„Sunt cinci pavilioane, respectiv corpul central și alte patru, iar în momentul de față avem internați 120 de pacienți. Când au început lucrările, am avut locuri unde să mutăm un anumit număr de pacienți, astfel încât constructorului i s-a oferit posibilitatea să lucreze la două clădiri, simultan. Din acel moment, am urmărit aproape zi de zi evoluția lucrărilor. Au fost verificate structurile de rezistență, s-au efectuat subzidiri la baza clădirilor și s-a ajuns la un rezultat foarte bun.
O altă inițiativă a avut în vedere intrările în curtea spitalului. Astfel, am hotărât, în colaborare cu Consiliul Județean, să nu mai păstrăm doar o singură intrare în spital, să avem două intrări. Cea clasică, pe care o știe toată lumea, va fi o intrare destinată numai pentru accesul mașinilor instituțiilor statului, adică ambulanță, poliție, pentru că la internările nevoluntare vor veni acestea, și pompieri, deși până acum nu a fost cazul. Pentru internările nevoluntare vom asigura un acces mai ușor, astfel încât pacienții să beneficieze cât mai repede de intrarea pe tratament, fără să existe alte dificultăți.
Cea de-a doua poartă va rămâne pentru personalul medical, cel administrativ, pentru alimente, lenjerie etc. Pacienții care se internează voluntar pot să intre pe oricare dintre porți, pentru că acolo va fi și camera de gardă. Va fi amenajat un rondo pe unde se va putea intra și ieși, cu post de pază.
Într-unul dintre pavilioane vor fi amenajate cabinete de radiologie, stomatologie, psihologie. Tot acolo vor exista și saloane pentru pacienții care necesită o supraveghere continuă, saloane care vor avea în dotare, fiecare, și grupuri sanitare cu vase de toaletă, chiuvete și dușuri. Dacă tot avem un personal format, dedicat și cu un înalt nivel profesionist, atunci și spitalul trebuie să se ridice exact la același nivel”, ne-a explicat dr. Cătălin Ovidiu Cristea.
Alte planuri de viitor
Managerul spitalului ne-a mai vorbit și despre planurile sale de viitor, care sună foarte bine. Printre acestea se numără și înființarea în cadrul spitalului a unor catedre universitare, dar și a unor laboratoare având în vedere faptul că există personalul care are studiile complementare pentru curricula respectivă.
O altă inițiativă a acestuia are în vedere amenajarea unei camere de izolare destinată pacienților violenți, care să respecte toate normele europene din domeniu.
„Mai exact, camera respectivă trebuie să aibă pereții capitonați, iar pacientul să nu poată avea acces la instalația de încălzire și să nu existe în acea încăpere obiecte cu ar putea să-și facă vreun rău. Inițial, ne-am fi dorit să avem pe fiecare secție așa ceva, dar câtă vreme acești pacienți vor trece deja, la internare, printr-o astfel de cameră, el va ajunge în secție oarecum temperat și liniștit”, ne-a spus dr. Cristea.
Un alt proiect de viitor este cel care privește amenajarea, în zona de containere din spital, unui laborator pentru analize.
„Vom reuși să facem și coproparazitologie. Avem în procedură de achiziție un aparat pentru așa ceva”, a adăugat managerul Cătălin Cristea.
Secție de paliație pentru pacienții cu alte de boli
Managerul ne-a mai informat că există un proiect care are în vedere înființarea unei secții de paliație.
„Structura de paliație reprezintă altceva decât cea de psihiatrie. O să putem să primim pacienți și cu alte patologii, adică cei care nu mai pot fi îngrijiți acasă, ai căror aparținători nu se mai pot ocupa de ei, dar nu neapărat cu probleme psihice. Aici avem și doi medici cu această competență, precum și asistentele medicale pentru turele respective, deci putem să internăm undeva pe la 25 de pacienți în viitoarea secție de paliație.
Totodată, dr Cristea ne-a vorbit și despre atenția specială pe care spitalul o acordă pacienților cu afecțiuni psihice și care reprezintă și cazuri sociale.
„Cazurile cele mai grave pe care le avem sunt cazurile sociale și mă bucur că am reușit, într-un an de zile, să instituționalizez peste 120 de astfel de cazuri sociale cu afecțiuni psihice, cu ajutorul primăriilor, care au înțeles situația acestor pacienți. Mulți dintre ei sunt persoane ai căror copii sunt plecați la muncă în străinătate, au copii acolo, și nu au vreo vină că părinții lor sunt în niște situații delicate. De aceea am cerut sprijinul primăriilor pentru ca acești pacienți să fie plasați în centre în care să poată fi supravegheați și cu care noi colaborăm tot timpul. Au nevoie de specialiști, iar eu urmăresc în momentul de față deschiderea unui nou centru de sănătate mintală pe care să-l arondez Spitalului Bălăceanca, un centru de zi care să-i sprijine pe aparținătorii care se duc la serviciu și nu au unde să lase un pacient cu afecțiuni psihice în grija unui asistent social, a unui psiholog cu activități de ergoterapie, în timpul unui program, să zicem, de dimineața de la ora 07.00 până seara la ora 07.00, când se poate întoarce acasă, să doarmă în mediul lui, dar pe timpul zilei să fie asistat într-un mediu controlat.
Mai mult, vreau să înființez un astfel de centru și pentru copii, deoarece în Ilfov nu există un centru în care să fie rezolvate problemele copiilor cu tulburări psihiatrice. Eu cred că am identificat într-o proporție de 80% și personalul care să lucreze în astfel de centre, numai că o să-mi trebuiască o discuție de ansamblu cu Consiliul Județean și ajutorul unei sau unor primării, astfel încât să putem să gestionăm problemele și la distanță”, a conchis Cătălin Ovidiu Cristea.
Lupta cu COVID-19
Dr. Cristea ne-a vorbit și despre cum a acționat când s-a declanșat epidemia de COVID-19 și cum s-a realizat triajul pacienților care trebuiau internați în spital. Managerul a mai amintit faptul că a fost sprijinit de Ministerul Apărării pentru a organiza o zonă de triaj.
„Am avut ajutorul armatei până când am reușit să identificăm sau să mai diminuăm puțin infecțiile, am avut sprijinul Batalionului 500 sprijin terestru care ne-a pus la dispoziție trei corturi. Ele erau corturi medicale, din Afganistan. Nu numai că ni le-au lăsat, tot ei ni le-au și montat. Astfel, am putut să facem triaj, lucru care ne-a avantajat foarte tare. Nu puteam să facem triajul în spital, ar fi fost periculos pentru personal și pacienți.
Drept urmare, am avut câte trei pacienți în prezentare pentru internare, care puteau să fie infectați cu COVID-19, dar care nu se întâlneau unul cu altul. Totodată, am închiriat două containere în care puteam să facem triajul pentru personal. În cazul în care am fi avut angajați pozitivi, aceștia nu trebuiau să se întâlnească cu pacienții.
Vreo două luni am închis accesul la internări, deoarece a trebuit să stabilim foarte clar câți pacienți COVID suntem și cât se multiplică din ceea ce avem. Deși am făcut o selecție foarte clară atât a celor care erau nou infectați, cât și a celor care ieșeau din starea de incidență a bolii, a trebuit să reducem numărul de internări pentru că nu puteam să-i amestecăm pe pacienții care contractaseră boala cu noii sosiți, și nu mai aveam nici locuri. Nu puteam să-i ținem împreună. Fiecare trebuia ținut separat. Dar am găsit soluții în toate toate situațiile cu care ne-am confruntat.
Nu am dus lipsă de nimic! Îi mulțumesc în primul rând lui Dumnezeu și apoi echipei, pentru că am reușit să formez o echipă care a fost funcțională 24 din 24 de ore, 7 zile din 7. Întotdeauna, soluțiile pe care le-am găsit le-am analizat împreună și apoi le-am pus în practică. Nu ne permiteam să greșim, pentru că, de fapt, ne presa timpul”, ne-a precizat dr. Cătălin Ovidiu Cristea.
