Conform statisticilor Eurostat, aproape jumătate dintre decesele din România ar fi putut fi prevenite, iar peste 30% dintre pacienți puteau fi tratați cu succes dacă aceștia ar fi fost informați și ar fi mers la medic periodic, pentru investigațiile medicale de rutină. Din păcate însă, țara noastră ocupă un rușinos și alarmant loc fruntaș în Uniunea Europeană, și în topul deceselor din cauze care puteau fi tratate. Ana Andreescu, directorul departamentului de comunicare al unui centru medical din București, ne explică, în acest material cum putem ține la distanță bolile care nu se manifestă clinic în fazele incipiente și care sunt foarte greu de depistat din timp!

Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 645, ediția print

În ultima perioadă, sfaturile pentru o viață sănătoasă au devenit un subiect tot mai mediatizat, de interes pentru toți românii. Cu toate acestea, vizita la medic reprezintă pasul cel mai simplu al conștientizării, înainte de schimbarea alimentației și a introducerii unui program sportiv în rutina zilnică. În ceea ce privește sănătatea fiecăruia, măsurile de prevenție sunt foarte importante pentru a depista din fază inițială orice afecțiune! Există numeroase boli care nu se manifestă prin simptome specifice, iar dacă acestea sunt depistate când se află deja într-un stadiu avansat, pot deveni chiar letale.

Cât de utile ne sunt analizele medicale de rutină?

Indiferent de vârstă și sex, este recomandat ca fiecare persoană să se prezinte periodic la medicul de familie. Pe baza istoricului clinic și familial, medicul urmărește evoluția celor mai importanți factori de risc (în funcție de antecedentele familiale și stilul de viață) și poate recomanda analize uzuale de sânge și examene clinice de rutină pentru a elimina orice suspiciune de boală. Astfel, orice pacient ce beneficiază de controale și analize regulate va avea șansa ca medicul să poată depista la timp afecțiunile cu care se poate confrunta! În urma examenului clinic general realizat de către medicul de familie, în fiecare an trebuie efectuat și un set de analize de sânge care pot depista cele mai des întâlnite probleme de sănătate. Examinarea completă ar trebui să includă măsurarea tensiunii arteriale, auscultația, palparea tiroidei ș.a. În funcție de rezultatul examenului clinic, medicul va recomanda analizele biologice de sânge și urină, printre testele de bază regăsindu-se hemoleucograma, VSH-ul, profilul lipidic, creatinina, glicemia, transaminazele AST și ALT, sedimentul urinar și sumarul de urină.
Aceste analize de rutină constituie o metodă foarte utilă de screening al unor boli foarte des întâlnite, cum ar fi, diabetul zaharat, anemia, hepatitele, insuficiența renală, tulburările de coagulare a sângelui, afecțiunile digestive, infecțiile urinare, bolile  cardiovasculare.

Ce analize trebuie să efectuăm anual?

  1. Hemoleucograma este o analiză complexă ce reprezintă un test screening de bază, foarte solicitat pentru măsurarea numărului de eritrocite, leucocite, cantitatea de hemoglobină, hematocrit, indici eritrocitari, număr de trombocite și indici trombocitari. Analizarea acestor parametri este foarte utilă pentru identificarea a numeroase boli: anemii, infecții acute sau cronice, alergii sau chiar leucemii.
  2. Teste de coagulare: timpul de sângerare (PT+INR) și VSH-ul (viteza de sedimentare a hematiilor) sunt de asemenea analize recomandate adesea pentru a depista procesele inflamatorii și afecțiunile acute. Medicul utilizează VSH atunci când suspectează o infecție sau o reacție inflamatorie, iar pe baza rezultatului acestui test va solicita analize specifice pentru a putea stabili un diagnostic exact.
  3. Profilul metabolic și lipidic sunt analize foarte utile în screeningul diabetului zaharat, al riscului de boală coronariană și al unor disfuncții metabolice precum dislipidemia. Aceste seturi de analize cuprind teste precum colesterolul total, HDL colesterol sau colesterolul bun, LDL colesterol sau colesterolul rău, trigliceridele și glicemia.
  4. Glucoza serică este una din cele mai comune analize pe baza căreia se poate stabili diagnosticul de diabet, dacă repetarea analizei nu indică un nivel glicemic situat în intervalul considerat normal. Colesterolul HDL transportă colesterolul LDL către ficat, împiedicând depunerea sa pe peretele arterelor. De aceea, pentru a putea evalua corect situația, deseori medicul recomandă efectuarea concomitentă a celor două teste de sânge.
  5. Ionograma cuprinde analize de calciu, magneziu și fier și este utilă în depistarea unor dezechilibre sau carențe de minerale în corp.
  6. Analizele pentru ficat și rinichi reprezintă testele ce ajută la diagnosticarea disfuncțiilor hepatice și a afecțiunilor renale. Acestea includ teste precum transaminazele sau enzimele hepatice AST/TGO și ALT/TGP, bilirubina totală, creatinina serică și ureea, însă și probe de urină precum sumarul de urină sau sedimentul urinar. Spre exemplu, medicul poate diagnostica o afecțiune hepatică pe baza interpretării valorilor crescute ale transaminazelor, luând în calcul atât stilul de viață al pacientului, cât și antecedentele și rezultatele coroborate ale altor analize.

Investigații medicale necesare periodic

Electrocardiograma (EKG) este un test foarte util pentru monitorizarea activității inimii (contractări, ritmicitate, frecvență), ce reprezintă un barometru eficient al funcționării normale a inimii și poate indica modificări la nivelul cordului (cardiopatie ischemică).

  • În cazul pacienților hipertensivi, se recomandă anual un examen clinic și o cardiogramă, iar aceste investigații pot fi completate cu teste suplimentare cum ar fi, monitorizarea ritmului cardiac, utilizând un holter, o probă de efort și o tomografie computerizată.
  • Spirometriaeste un test funcțional utilizat pentru diagnosticul și monitorizarea afecțiunilor respiratorii/bolilor de plămâni precum astm, bronșită cronică, emfizem, fibroză pulmonară.

    – Ecografia este un test de bază simplu, rapid și noninvaziv, care poate depista modificări ale structurii organelor și chiar evidențiază formațiunile tumorale. Ecografia abdominală sau chiar cea abdominal-pelvină este indicată pentru monitorizarea stării ficatului, a rinichilor și a organelor genitale. La femeile trecute de 40 de ani se recomandă alternativ efectuarea unei ecografii de sân sau a unei mamografii. Mamografia este o investigație imagistică specială, ce detectează modificările structurale ale sânului cu mult înainte de identificarea acestora prin palpare. Indiferent de vârstă, orice femeie trebuie să efectueze anual un consult ginecologic de rutină, însoțit de testul Babeș-Papanicolaou și chiar de testul HPV. După vârsta de 30 de ani, ecografia mamară și cea transvaginală trebuie repetate anual, întrucât malignitățile aparatului genital sunt în general asimptomatice și trebuie depistate precoce pentru rezultate terapeutice eficiente.

    – Deși nu foarte mulți pacienți recunosc importanța examenului dermatologic, acesta le poate salva viața, spre exemplu prin depistarea melanomului, care arată ca o aluniță obișnuită, însă este forma de cancer cu cea mai rapidă evoluție dintre toate tipurile de afecțiuni maligne.

PE ACEEASI TEMA