Conducătorul Revoluţiei de la 1821 a fost şi el pomenit în data de 26 mai, la Târgovişte. O slujbă de parastas a fost oficiată, miercuri, de către Arhiepiscopia Târgovişte. Nu mai puţin de 200 de candele au fost aprinse cu acest prilej, în memoria lui Tudor Vladimirescu şi a eroilor de atunci.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 551, ediția print
Cele 200 de candele au fost aprinse miercuri seara, începând cu 20.00, în curtea Bisericii Geartoglu din Târgovişte. Toţi cei care şi-au dorit să aprindă o candelă au devenit participanţi la evenimentul intitulat „De veghe stă lumina candelei“. În tot acest timp, cântecele religioase au răsunat în curtea bisericii. Evenimentul a avut loc cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la Revoluţia din 1821. Iar istoria Bisericii Geartoglu din oraşul Târgovişte este strâns legată de numele lui Tudor Vladimirescu.
La Geartoglu a fost închis Tudor Vladimirescu
„În mai 1821, când căpitanul pandurilor a fost adus la Târgovişte, Geartoglu, grec la origine şi simpatizant al mişcării Eteria, le-a pus la dispoziţie lui Alexandru Ipsilanti şi armatei sale toate casele şi biserica al cărei proprietar era. Aşadar, acest lăcaş de cult are o mare însemnătate istorică, mai ales pentru faptul că aici a stat închis Tudor Vladimirescu, înainte de a fi ucis lângă Mitropolie, într-o zi de 27 mai“, scrie targovistea-turistica.ro, un site realizat de Primăria Târgovişte. Tudor Vladimirescu (1780 – 1821, Târgovişte, Ţara Românească) a fost o figură emblematică pentru istoria Ţării Româneşti, de la începutul secolului al XIX-lea, fiind conducătorul Revoluţiei de la 1821, al pandurilor şi domn al Ţării Româneşti. Conducătorii eteriştilor au pus la cale un complot pentru a-l îndepărta pe Tudor Vladimirescu. Ridicat prin trădare, de la Goleşti, la 21 mai, Tudor a fost ucis de şefii eteriştilor la Târgovişte, în noaptea de 27 spre 28 mai, învinuit probabil de colaborare cu otomanii împotriva eteriştilor. Lăcaşul de cult de la Târgovişte a fost ridicat peste o mai veche biserică de lemn în jurul anului 1500. Partea de est a fost realizată în secolul al XVI-lea. A fost completată spre vest cu turnul clopotniţei de către Matei Basarab în anul 1640.
Scurt istoric al bisericii
“Biserica are trei hramuri: „Sfântul Dimitrie“ (1640), „Sfântul Nicolae“ (1712) şi „Sfântul Spiridon“ (1860). În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), Pascalie, vornicul de Târgovişte, reface biserica, iar fiul lui Pascalie, învăţat postelnic Andronache, o închină mănăstirii Horezu. După un incendiu în 1712, biserica rămâne în ruină şi este reparată după 1777 de căminarul Gheorghe Geanolu, care cumpărase casele din jurul bisericii. În 1821, în casele lui Geanolu s-a stabilit comandamentul eterist al lui Alexandru Ipsilanti, iar în biserica Sf. Nicolae a fost închis însuşi Tudor Vladimirescu, înainte de a fi dus la Mitropolie şi ucis. În acelaşi an biserica a fost jefuită şi parţial distrusă de represaliile armatei otomane. Clucerul Nichita Formac o acoperă şi o zugrăveşte în 1828, iar meşterii zugravi Hagi Avram şi Luca o repictează la 1860. A fost părăsită până la mijlocul anilor 90, când a intrat în Programul Naţional de Restaurare al Ministerului Culturii”, scrie site-ul obiective-turistice.ro.
