Titus Corlățean așteaptă demersuri clarificatoare de la MAE ungar

Referindu-se la recentele declarații ale ambasadorului ungar la București, privind modificarea Constituţiei României, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat, joi, că reprezintă „o clară încălcare a regulilor diplomatice”, iar dacă nu se va întoarce în limitele mandatului, partea română va lua măsuri pentru încetarea acestuia.

Corlăţean a precizat că a transmis instrucţiuni ambasadorului român la Budapesta să facă „un demers clarificator” la MAE ungar şi că va discuta şi el cu omologul Janos Martonyi.

„Este o atitudine care încalcă normele de bază elementare ale regulilor diplomatice, ale convenţiilor internaţionale şi ale legilor statului român. (…) Dacă un ambasador îşi depăşeşte mandatul, el trebuie fie să revină rapid în interiorul mandatului, fie îşi încetează mandatul pe care-l are la Bucureşti. Dacă lucrurile vor continua şi nu găsim înţelepciune şi deschidere din partea autorităţilor ungare, cei care greşesc în plan diplomatic aici, la Bucureşti, îşi vor înceta mandatul”, a afirmat Corlăţean.

De asemenea, ministrul de Externe a spus că speră să fie vorba de „o greşeală” a ambasadorului Oszkar Fuzes şi că acesta are nevoie de „o perioadă de reflecţie foarte serioasă” asupra mandatului său.

„Eu, în continuare, vreau să cred că e o greşeală (…), şi mă refer la declaraţiile ambasadorului ungar, care ne-a spus (…) cum să modificăm Constituţia în România, cum să transformăm România în stat multinaţional şi cum să sprijinim toate formele de autonomie, pentru maghiari, în România. Eu continui, până la proba contrarie, să cred că e o greşeală. Pentru că, dacă nu este o greşeală, poate ține , de interesul domnului ambasador, aflat la final de mandat, să-şi consolideze poziţia la Budapesta, să fie reevaluat de premierul Orban, prestaţia considerată, poate, slabă, a domniei sale, la Bucureşti. Dacă ieşim din eventuale consideraţii de acest gen şi vorbim de altceva, instrucţiuni, atunci, în mod clar, ambasadorul şi-a depăşit mandatul pe care orice ambasador străin acreditat într-o capitală îl are şi, din acest punct de vedere, eu îi sugerez domnului ambasador, şi îi vom sugera direct, pe canalul oficial, să aibă o perioadă de reflecţie foarte serioasă, la rece, cu privire la reîntoarcerea în mandatul său şi respectarea mandatului. Pentru că, dacă nu-şi respectă mandatul, atunci, mijloacele diplomatice sunt foarte clare”, a spus Corlăţean.

Precampania electorală din Ungaria agită spiritele

El a reiterat că şi în toamnă, cu ocazia vizitei sale la Budapesta, a cerut Guvernului ungar să stopeze interferenţele care să stârnească spiritele în campania electorală din România, însă „acum, se pare că este sezonul de primăvară, se intră şi în precampania electorală în Ungaria şi iată că apar astfel de chestiuni”.

Corlăţean a mai spus că atitudinile inacceptabile ale Budapestei sunt notate şi condamnate şi la Bruxelles şi în marile capitale – Paris şi Berlin, unde este apreciată poziţia României în relaţia de parteneriat strategic cu Ungaria.

Arborarea steagului Ținututlui Secuiesc, încălcare a legii

Referitor la arborarea steagului Ţinutului Secuiesc, Corlăţean a spus că în trecut instituţiile statului român au fost slabe, iar un fost ministru de interne a permis acest lucru, determinând „tentaţii” şi „probleme” în acest sens.

„Atunci cand instituţiile statului sunt slabe, iată, avem astfel de chestiuni, consecinţe ale unor astfel de episoade. Ceea ce spun şi eu, şi am spus-o de la bun început, statul trebuie să-şi facă datoria şi aştept şi de la prefecţi şi din discuţiile cu colegul de la Ministerul de Interne pur şi simplu ca legea să fie pusă în aplicare şi cei care încalcă legea să fie sancţionaţi. Şi eu ştiu acest lucru că guvernul şi actualele instituţii îşi vor face datoria”, a mai susţinut Corlăţean.

Ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Fuzes, a declarat, miercuri, într-o intervenţie televizată, că asumă integral afirmaţiile secretarului de stat în MAE ungar Nemeth Zsolt privind steagul secuiesc, el exprimând şi ideea că ar susţine modificarea art. 1 din Constituţiei României şi autonomia.

El a afirmat, la România TV, că arborarea steagului secuiesc în instituţiile publice româneşti este un drept „natural” al secuilor din judeţele Covasna şi Harghita. Întrebat de ce se simte minoritatea maghiară agresată în România, Fuzes a răspuns că aceasta nu poate să se simtă acasă dacă nu îşi poate folosi simbolurile şi că „drepturile i-au fost încălcate”.

„Pentru că dacă minoritatea maghiară sau minoritatea de secuime care este parte a maghiarilor, bineînţeles, nu poate să se simtă acasă, nu poate să se folosească de mijloacele de identitate, bineînţeles, în acest caz, lucrurile nu merg foarte bine şi eu nu văd de ce folosirea steagului, care este un steag de identitate, nu poate să se folosească în locurile publice, chiar dacă este vorba despre instituţiile statului român. Nimeni, niciodată, nu pune sub semnul întrebării dacă este vorba de o instituţie a statului român, dar această instituţie funcţionează în ţinutul secuiesc, unde sunt secuii. De fapt, părerea mea, ar fi fost un gest natural şi normal dacă, pe lângă steagul naţional român, poate să folosească şi steagul naţional secuiesc”, a afirmat ambasadorul Ungariei, în limba română.

Întrebat despre afirmaţia secretarului de stat în MAE român Bogdan Aurescu cu privire la faptul că îndemnul secretarului de stat ungar Nemeth Zsolt ar echivala cu susţinerea explicită a autonomiei teritoriale pe criteriu etnic, nepermisă de Constituţia României, ambasadorul ungar a răspuns „în acest caz, eu aş propune o schimbare în Constituţia României”.

De asemenea, întrebat care ar fi această schimbare, el a arătat că trebuie vorbit cu reprezentanţii comunităţii maghiare. „Dumneavoastră trebuie să vorbiţi cu reprezentanţii comunităţii maghiare din România. Bineînţeles, eu nu am nici dreptul, nici intenţia să mă amestec în treburile interne ale României”, a spus Fuzes.

Ambasadorul Ungariei a continuat spunând că susţine poziţia liderului UDMR Kelemen Hunor privind modificarea sintagmei „stat naţional” din articolul 1 al Constituţiei României.

„Este absolut clar. Susţin cererile, şi pentru autonomia culturală şi pentru autonomia teritorială şi pentru autonomia personală. Toate formele autonomiei sunt ok pentru mine dacă maghiarii din România şi românii din România, bineînţeles, se înţelege în acest lucru, pe cale paşnică şi democratic”, a afirmat oficialul ungar.

Totodată, el a subliniat că nu a spus că „trebuie” modificat acest articol din Constituţie, însă dacă ar fi fost cetăţean român, ar fi susţinut autonomia. „N-am spus «trebuie», pentru că n-am dreptul să spun «trebuie». Dacă eu aş fi fost un cetăţean român, aş fi fost pentru autonomie”, a spus Fuzes.

Întrebat ce formulă ar trebui găsită pentru înlocuirea articolului 1 din Constituţie, ambasadorul ungar a răspuns „multinaţional, suveran şi indivizibil”. „Ar fi fost mai bun, eu cred, pentru că este un stat multinaţional. Aveţi 20% minoritate naţională (…). În ceea ce priveşte articolul 1 al Constituţiei, acest lucru a fost o cerere de către UDMR şi dumneavoastră numai aţi întrebat părerea mea şi am spus părerea…”, a spus el.

Fuzes a arătat că la nivelul MAE român este cunoscută această poziţie a Ungariei. „Toată lumea ştie, MAE, de părerea şi poziţia Ungariei. Avem relaţii foarte strânse. Uneori se întâmplă că avem poziţii diferite. Asta e viaţa. Asta nu schimbă… Avem şi interesele comune”, a mai spus ambasadorul ungar.

Radu Stroe cere prefecturilor, Jandarmeriei și Poliției să aplice legea

Ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, a declarat, la rândul său, că a cerut prefecturilor, Jandarmeriei şi Poliţiei să aplice legea în cazul arborării unui drapel străin pe teritoriul României. Stroe a precizat că încă de miercuri a solicitat prefecturilor, Poliţiei şi Jandarmeriei să se aplice toate dispoziţiilor legale cu privire la arborarea în România a darapelului altui stat. „Am dispus pe linia prefecţilor, dar şi pe linia celorlalte instituţii de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne, Poliţia şi Jandarmeria, să se aplice în continuare toate dispoziţiile legale cu privire la arborarea drapelului altui stat pe teritoriul României”, a spus Radu Stroe.