Credincioșii îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Ioan Botezătorul, ocazia cu care aproape două milioane de români, care poartă numele Sfântului Ioan, își serbează onomastică.
Tradiția spune că, pe 7 ianuarie, nu se consumă vin roșu, acesta amintind de martirajul SFÂNTULUI IOAN. În popor se spune că SFÂNTUL IOAN este protectorul pruncilor. Se spune că cine nu este vesel în această zi, va fi trist tot restul anului.
În tradiția populară, această zi tristă a Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul era cunoscută ca „Sfântul Ioan cap tăiat”, „Sântion de toamnă”, „Crucea mică” sau „Brumariul”.
În lumea tradițională a satului nu se tăia nimic cu cuțitul, toate alimentele de la masă se rupeau cu mâna. O altă interdicție era cea a folosirii măturii, care ar deranja liniștea morților.
Un obicei vechi spune că, de SFÂNTUL IOAN, trebuie să ne stropim cu aghiasma pe față, pentru a fi feriți de boli tot anul. O altă vorbă din bătrâni spune că după această sărbătoarea se botează gerul, adică frigul se mai înmoaie și începe să se facă mai cald.
Legende despre Sf. Ioan Botezătorul
În popor există numeroase legende despre SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL. O asemenea legendă îl înfățișează pe Sfântul Ioan ca pe un singuratic care se refugiază într-o pădure pentru reculegere și răscumpărarea păcatelor. De aici pleacă uneori, cu crucea în mână, în lume. Așa s-a întâlnit cu Iisus.
Într-o altă legendă, Dumnezeu îl îndrăgește nespus datorită modului extrem de simplu în care-și făcea rugăciunea și tocmai de aceea îl alege să-i boteze fiul.
În zonele de sud ale României se crede ca SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL este unul dintre sfinții cei mai apropiați de Dumnezeu, în timp ce bucovinenii îl consideră-alături de Sfântul Neculai-patronul pruncilor, cel ce are grijă ca aceștia să nu moară nebotezați.
