Ziua de astăzi este cea mai importantă zi din Săptămâna Patimilor. Creştinii retrăiesc ultimele clipe din viaţa Mântuitorului ţinând post negru şi retrăgându-se în aşezămintele sfinte pentru rugăciune şi închinăciune. În Vinerea Mare, Hristos Domnul a fost răstignit şi pus în Mormânt cu Trupul, în iad cu Sufletul, în Rai cu tâlharul şi pe scaun împreună cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt.
Preoţii săvârşesc astăzi în biserici, pomenirea mântuitoarelor şi înfricoşătoarelor Patimi ale lui Hristos. “Din Evanghelii aflăm că în această zi a avut loc răstignirea şi moartea pe Cruce a lui Hristos, pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub osânda păcatului strămoşesc, din gheara morţii celei veşnice. Într-o carte a bisericii Ortodoxe se găseşte un sfat care îndeamnă pe toţi creştinii ca în această zi să ţină post mai sever numit şi post negru. În această zi se pune în Mormânt Trupul Domnului Iisus Hristos, moment comemorat prin scoaterea Epitafului care va fi pus pe o masă în mijlocul bisericii, spre închinare şi cinstire. Pe seară se cântă slujba de îngropare sau Prohodul Domnului. În această zi nu se face Sfânta Liturghie, ziua fiind una Aliturgică”, ne-a spus părintele Ioan, de la Parohia Jilava.
Ultimele clipe din viaţa Lui Hristos Domnul
Ca să înţelegem mai profund cum au fost răstignirea şi pătimirea Mântuitorului, rememorăm în cele ce urmează, cronologia ultimelor clipe din viaţa Lui. Revenim la momentul în care, zbuciumul firii Sale umane a luat sfârşit după rugăciunea rostită în Grădina Ghetsimani, când s-a încredinţat cu totul, lui Dumnezeu Tatăl pentru a-I împlini voia. S-a dat singur în mâinile păcătoşilor pentru a fi osândit la moarte pe Cruce.
Biciut în timp ce braţele şi picioarele-I erau bătute-n cuie pe Cruce
“După ce Hristos a fost biciuit, Pilat, spălându-se pe mâini, rosteşte sentinţa. Mântuitorul Hristos este trimis spre locul răstignirii, purtându-Şi Crucea. Ajuns la locul execuţiei, braţul orizontal al Crucii era fixat cu ajutorul cuielor de braţul vertical înfipt din timp în pământ, iar picioarele condamnatului puteau fi aşezate pe un scăunel de picioare, ceea ce uşura durerile, dar lungea supliciul. Ele puteau fi şi ţintuite fără sprijin, uşor îndoite, cu tălpile lipite de stâlpul vertical. În vârful acestuia se fixa o scândură pe care era consemnată vina condamnatului, în cazul Domnului: „Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor”. Trupul mort, coborât de pe Cruce, putea fi aruncat într-o groapă comună, împreună cu instrumentele execuţiei sau putea fi încredinţat oricui s-ar fi milostivit să-l îngroape”, spun clericii de la crestinortodox.ro.
Un ostaş i-a împuns coasta cu suliţa
Potrivit slujitorilor Bisericii, “de teamă ca trupurile celor osândiţi să nu rămână pe Cruce şi a doua zi, când se prăznuiau Paştile, iudeii au cerut permisiunea lui Pilat să se zdrobească fluierele picioarelor osândiţilor şi apoi să fie coborâţi de pe Cruce. Se folosea acest procedeu spre a grăbi moartea celor răstigniţi. După ce au primit acordul de la Pilat, ostaşii zdrobesc fluierele picioarelor celor doi tâlhari, deoarece aceştia încă nu muriseră. Când au venit însă la Hristos, au constatat că El murise şi atunci nu I-au mai zdrobit oasele. Spre a se convinge că Hristos a murit cu adevărat, un ostaş i-a împuns coasta cu suliţa şi îndată au ţâşnit sânge şi apă”, mai spun preoţii pentru crestinortodox.ro.
Îngropat într-o grădină din apropierea locului răstignirii
Scrierile bisericeşti ne explică faptul că Iosif din Arimateea L-a coborât pe Domnul de pe Cruce şi l-a îngropat în mormântul său aflat într-o grădină din apropierea locului răstignirii. “Iosif din Arimateea şi cu Nicodim iau trupul lui Hristos de pe Cruce, îl ung cu aromate şi îl înfăşoară într-un giulgiu. Pe cap îi pun o mahramă, împlinind astfel, întru totul datina iudaică a înmormântării”, potrivit crestinortodox.ro.
