Ediţia 2014 a sărbătorii locale a comunei Brănești – Ziua Cucilor – a avut loc luni, 3 martie, cu o listă de invitaţi extinsă datorită succesului ediţiei de anul trecut. Motiv pentru care la Brănești au poposit Cucii din Călărași, Mascaţii din Păunești-Vrancea și  Brondoșii din Cavnic –Maramureș, dar și trei grupuri din Bulgaria: Survakarii din Bela Voda, Pernik, Kukerii din Malomir, Tundja, din zona Stara Zagora,  și mai vechii prieteni, kukerii din Kalipetrovo . În plus, surpriza surprizelor a fost prezenţa producătorului norvegian, Morten Bruun, interesat de stabilirea unor legături artistice cu Brănești.

3 obiceiuri de Lăsata Secului 

 Împăcăciunea, Urălia și Sărbătoarea Cucilor sunt cele trei momente care marchează viaţa comunităţii din Brănești la Lăsatul Secului. Dacă împăcăciunea și uralia au loc duminica, sărbătoarea cucilor are loc întotdeauna a doua zi după Lăsata Secului. Iar ziua de sărbătoare începe întotdeauna cu un simpozion găzduit de Casa Corpului Didactic Ilfov și salutat de directorul instituţiei, Florin Petrescu.  În sală, reprezentanţii grupurilor din România și Bulgaria, Alexandrina Niţă, directorul Direcţiei judeţene pentru Cultură și Artă și etnologul Doina Ișfănoni. Desigur, alături erau cadre didactice din Brănești și elevii, profesorul Nică D. Lupu, autorul romanului « Masca » și Elena Popescu, președinta Asociaţiei Sedeanka din Brănești, dar și primarul Niculae Cismaru și profesorul metodist Marius Ovidiu Sebe, care a vorbit despre originea sărbătorii cucilor. Astfel, a arătat profesorul Sebe, există mai multe ipoteze : pe de o parte originile precreștine specifice tracilor care marcau începutul anului agricol. Pe de altă parte, se pare că originile grecești și sărbătoarea în cinstea lui Dyonisos ar fi punctul de plecare al defilării cucilor. Alţi cercetători susţin că perioadă antică a romanilor ar fi la baza sărbătorii. Cert este că, la Brănești, stabilirea bulgarilor în jurul anului 1800 este momentul în care a apărut și sărbătoarea cucilor. 

Parada costumelor și concursul

Desigur, pentru comunitate și invitaţi, parada costumelor și concursul constituie « proba de foc » și, în alai complet, grupurile de cuci mici și mari s-au deplasat în vatra satului, locul unde avea loc sărbătoarea în vremea strămoșilor. Nu se poate trece peste surpriza pregătirilor făcute de primărie : tribune și un turn de supraveghere, dar și o scenă ușor înălţată care să permită juriului atenta observare a costumelor.

Câștigătorii recompensaţi cu premii generoase

Așadar, juriul a stabilit că premiul I se acordă grupului de cuci de la liceul tehnologic «Cezar Nicolau. În plus, pentru masca cu puf și lână, juriul a acordat acestui liceu și premiul special al președintelui CJI, Marian Petrache. Premiul 2 l-a primit școala gimnazială nr.1 Brănești, iar premiul 3 a mers la grădiniţa «Riţa Gărgăriţa». Două menţiuni au fost acordate pentru grupurile de la liceul teoretic «Traian Lalescu» și colegiul silvic «Theodor Pietraru». Diplomă de participare a primit grupul de la Seminarul teologic «Sfânta Filofteia», dar și grupul «Sedeanka».

La secţiunea «Cuci cu chip», locul I a fost obţinut de Ștefan Florentin Culea care, pe lângă cupă, a primit un televizor și romanul Masca al profesorului Nică. D. Lupu. Premiul II cu dvd player a ajuns la Ionuţ Vasile de la liceul agricol «Cezar Nicolau». Premiul III s-a acordat, după tragere la sorţi, lui Alexandru Drumcea de la «Cezar Nicolau» care a primit și o cafetieră.

La secţiunea «Costume tradiţionale», din nou s-a procedat la tragerea la sorţi și a câștigat Viorel Staiu care s-a întors acasă cu un televizor. Ștefan Arsene a luat locul II cu dvd, iar locul III a fost luat de Valentin Arsene care a primit o cafetieră. Au mai fost acordate încă 27 de premii de consolare.

Survakarii Pernik

Scena de nuntă prezentată de Survakarii Bela Voda din Pernik a fost un moment comic de mare clasă și seriozitatea „actorilor” a dovedit experienţa pe care o au în interpretarea acestui moment de viaţă. Survakar este o altă denumire bulgărească pentru „cuci”, iar măștile ilustrează animale din pădure: mistreţi, urși, etc.

Lipnița

Mascaţii din Lipniţa, invitaţi prima oară la Brănești, au adus de pe meleagurile dobrogene alt model de costume prin care pot participa la manifestările gen carnaval. Vecinătatea cu Bulgaria îi îndreptăţește să se alăture obiceiului cucilor datorită influenţelor evidente. Iar intrarea lor în fața publicului nu putea fi făcută decât pe Geamparale.

KUKERII Kalipetrovo

Kukerii din Kalipetrovo (regiunea Silistra) au fost prezenţi și anul trecut, iar costumele lor au măști confecţionate din pene. Cucii din Brănești au participat la Kalipetrovo la festivalul naţional ce se organizează în oraș. Ca și anul trecut, unul dintre personajele principale este „coșarul”.

Liceul Cezar Nicolau

Scena de nuntă prezentată de liceenii de la liceul tehnologic „Cezar Nicolau” a avut parte de un suport muzical deosebit din partea celor „ ai lui Drincă”, motiv pentru care „Nuneasca” le-a ieșit perfect. Au jucat bradul, au rupt turta miresei și le-am admirat prosoapele ţesute, de o frumuseţe aparte. Trăsura a fost o idee bună!

cavnic

Invitaţi și ei pentru prima oară la Brănești, Brondoșii din Cavnicul maramureșean au venit cu tot cu ceteră și zongoră, dar și cu o mulţime de talăngi pe fiecare talie de brondoș. Obiceiul este vechi de sute de ani la Cavnic și este specific doar acestui oraș minier. Zgomotul produs de săriturile lor și mișcarea implicită a clopoțeilor este de neuitat.

CĂLĂraȘi

Drăgălașii Cuci din Călărași sunt copii de la Clubul Copiilor din Călărași și au prezentat „ Urălia” cu strigături  amuzante: „Urălia pălăria/Se mărită lea Maria/…Și primește 2 cotoi care să ţină loc de boi/dar și o mâţă bălţată ce îi ţine loc de vacă”. Am apreciat suita de dansuri populare – Brâul, Fedeleșul – pe care le-au interpretat fără greșeală.

Personajele:

Cucul cu chip (foto), costumaţie impresionantă,  a evoluat de la o marcă zoomorfă către o mască cu fulgi. Centura de acioi (clopoțeii din talie) și pămătuful sunt elemente din costumul de cuc. Al doilea personaj  este cucoaica sau personajul feminin, de fapt,  tineri însurăţei care se deghizează în femei cu rochii primite de la fetele cu care au relaţii de dragoste. Pe lângă aceste două personaje mai există sperietoarea, băbuţa etc. Ritualul  cucilor presupune : bătaia cu pămătuful sau palma peste umăr pentru a avea sănătate, jocul acioaielor pentru alungarea spiritelor rele, malefice și pantomina sau teatrul popular inspirat din ciclurile vieţii : nașterea, nunta etc.

Grupul sedeanka

Aruncarea cu puful unor perne a fost punctul culminant al scenetei prezentate admirabil de grupul „Sedeanka”, grupul cu care comuna se mândrește pe bună dreptate și care a dus faima costumelor și la prietenii bulgari. Desigur, „Sedeanka” a prezentat și momentul bătăii tradiţionale practicate în Ziua Cucilor și care înseamnă sănătate.

PăuneȘti

Mascaţii din Păunești Vrancea au prezentat publicului cele mai mari talăngi văzute până acum dar și măști înalte  împodobite cu globuri, beteală și Moș Crăciun. Explicaţia acestei  adaptări ţine strict de vreme, frigul din zonă face ca sărbătoarea alungării spiritelor rele să aibă loc pe 1 ianuarie.

Colegiul Theodor Pietraru Liceul Traian Lalescu

Rolul deosebit al cadrelor didactice din Brănești, prin participarea elevilor la confecţionarea de măști și costume, a fost evidenţiat de etnologul Doina Ișfănoni: «Este meritoriu efortul pe care comunitatea, prin reprezentanţii intelectualităţii, l-a făcut în serviciul acestui obicei.  Cadrele didactice s-au implicat în istoria acestui loc și implicit a obiceiului. Au devenit persoane care au vegheat la autenticitatea continuării acestui obicei.» Iar fotografiile dovedesc spusele specialistului.

KUKERII Malomir

Impresionante costumele kukerilor Malomir cu măști înalte de circa 2 metri împodobite cu flori, baticuri tradiţionale, oglinzi și mulți acioi.