Zona Ilfov este pregătită să ­adere la euro!

Bucureştiul şi zona Ilfov ar putea intra imediat în zona euro din punct de vedere al dezvoltării, însă trebuie să intre „toată România“, fiind nevoie ca toate aspectele să fie analizate profund pentru a nu apărea mai multe dezavantaje decât avantaje, consideră guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. 

Guvernatorul Isărescu a arătat că aderarea la zona euro este o decizie politică importantă şi a apreciat consensul politic în privinţa unei orizont de aderare al preşedintelui şi premierului, care au indicat anul 2018. „Intra­rea într-un bloc monetar înseamnă nu numai alt nivel de dezvoltare, ci şi de omogenitate a eco­nomiei, a societăţii, care se atinge mai greu într-o economie mai mare. Într-o ţară baltică, unde populaţia o găseşti în capitală şi încă vreo două oraşe, concentraţia este foarte mare. Dacă am lua zona Bucureştiului şi Ilfovului, au un nivel de dezvoltare similar cu zona Lisabona sau Berlin. Bucureştiul s-ar putea integra foarte repede în zona euro, dar la 30 de kilometri de Bucureşti se află acest loc minunat care se numeşte Las Fierbinţi, dar la peste 100 de kilometri de Bucureşti se găsesc locuri mai puţin plăcute şi trebuie să intre şi ele în zona euro, nu numai Bu­cureştiul“, a declarat Isărescu.

Şeful băncii centrale a dat ca exemplu cazul Greciei, care s-a grăbit să intre în zona euro gândindu-se la avantaje, iar la primul moment de criză mai importantă au apărut la iveală dificultăţile. El a menţionat că forţarea adoptării rapide a monedei euro poate fi periculoasă, iar abordarea fiecărui stat este mai prudentă şi mai cuprinzătoare, astfel că „punerea casei în ordine“ de către fiecare ţară înainte de adopta­rea euro este văzută ca o precondiţie esenţială pentru succesul procesului de extindere a zonei euro.

Guvernul a anunţat, săptămâna trecută, că România îndeplineşte în acest an toate criteriile de aderare la Zona Euro, precum inflaţia, rata dobânzii la obligaţiuni, stabilitatea cursului de schimb, de­ficit bugetar sub 3% din PIB şi datorie publică sub 60% din PIB, fiind în gra­fic în ce priveşte creşterea convergenţei reale.