Proiectul unei legături feroviare directe între București și Aeroportul Otopeni, cu o gară semi-îngropată în zona terminalului Sosiri, este una din lucrările începute în forță pe final de mandat al Cabinetului Cioloș și lăsat moștenire noii guvernări. Potrivit HotNews, proiectul prevede realizarea până în 2018 a încă 2 km de cale ferată pe lângă cea existentă, care să subtraverseze DN1 până la Aeroport.

Scopul final? Trenuri care să facă 18 minute din Gara de Nord până la Aeroport, alte garnituri care să facă opriri mai dese pe traseu în Nordul Capitalei și trenuri directe spre Otopeni din orașe precum Brașov, Constanța, Galați, Craiova sau din Nordul Bulgariei.

Proiectul, cu un cost estimat la circa 100 de milioane de euro, mare parte din fonduri europene nerambursabile, ar trebuie să fie gata, în prima fază, în 2018, dacă noile termene vor fi respectate, și ar urma să fie realizat de către CFR Infrastructură, în regie proprie.

Legatura feroviară între Gara de Nord și Aeroportul Otopeni folosește pe 17 km din cei 19, magistrala existentă spre Urziceni-Brăila-Galați. Proiectul propriu-zis, ce va fi nou, presupune acel sector de doi kilometri între calea ferată existentă și terminalul de pasageri de la Otopeni. E un proiect pe care noi estimăm că-l vom termina în 2018 spre vară“, a declarat, într-un interviu pentru HotNews.ro, Robert Dobre, președintele Autorității de Reformă Feroviară. Acesta a mai explicat că, ”proiectul nu va fi greu de implementat, dar sunt două puncte mai dificile unde va fi nevoie de puțină atenție. Subtraversarea DN1 într-o zonă cu trafic foarte intens și terminalul de pasageri provizoriu din zona aeroportului. Acest terminal va fi unul provizoriu în zona sensului giratoriu de lângă parcarea terminalului Sosiri de la Aeroport, iar noua gară va fi legată de aeroport printr-o pasarelă de conexiune și un trotuar rulant”.

Terminalul provizoriu, potrivit oficialului de la Transporturi, va fi folosit până după 2020, când Magistrala 6 de metrou va «ajunge» la Aeroport, moment în care va fi construit un nou terminal, multimodal, pen­tru ambele legături.
Specialiștii de la CFR Infrastructură au realizat simulari 3D și au definit, practic, cum va arăta acest terminal și care va fi poziționarea lui în spațiu în zona Otopeni.

În 2017 încep lucrările la subtraversarea DN1, în zona Aeroportului

Primele etape deja au fost parcurse și a fost identificată sursa de finanțare. Proiectul este cuprins în Master Planul General de Transport, în Programul Operațional Infrastructură Mare, la cofinanțare pe fonduri europene nerambursabile. Costul este de 100 de milioane de euro pentru tot proiectul“, a mai precizat Dobre. Traseul a fost stabilit și s-a revizuit Studiul de Fezabilitate, potrivit oficialului. “Noi estimăm ca la orele de vârf să avem o cadență de patru trenuri pe oră, câte unul la 15 minute, urmând ca această cadență să scadă pentru intervalele între vârfuri, dar să rămână operabilă și noaptea, când sunt curse aeriene – o cadență de un tren pe oră”, a detaliat oficialul. “Am analizat și situația cu trenuri intercalate care să oprească și pe parcurs. Vor fi trenuri care pot opri și în Pajura, în Chitila, în Mogoșoaia – trenuri pentru cartierele Giulești sau Grivița, astfel încât să se poată asigura și o legătură intermediară între partea de Nord a Capitalei și Aeroport. Putem vorbi de trenuri directe spre Aeroport și, între acestea, intercalate, trenuri cu mai multe opriri”, a precizat Dobre.

Proiecte complementare

Calea ferată spre Aeroport și Magistrala 6 de metrou nu sunt niște proiecte concurente, ci trebuie să le privim ca pe niște proiecte în armonie și care sunt complementare. Proiectul de cale ferată rămâne fezabil și după implementarea metroului. Una dintre componentele principale ale proiectului nu este doar legătura cu Bucureștiul, ci legatura cu alte zone urbane din România”, a spus Dobre. “Pot fi asigurate legături Brașov-Ploiești-Aeroportul Otopeni, fără tranzit prin Gara de Nord. Sau de la Constanța la Otopeni, sau de la Galați, sau de la Craiova – fără a trece prin București. Sunt lucruri noi pentru România, dar sunt lucruri care se întâmplă de mulți ani în Europa”, a detaliat oficialul Autoritatii Feroviare din România.