Astăzi îi prăznuim pe Sfinţii Constantin și Elena, săditorii creștinismului în lume. La mulţi ani sărbătoriţilor zilei!

Creştinismul este strâns legat de numele Sfinţilor Constantin şi Elena. Fiecare român în pieptul căruia bate o inimă plină de credinţă şi dragoste de Dumnezeu aduce astăzi cinstire, laudă şi închinăciune, primilor împăraţi creştini, la praznicul care le este rânduit de Biserică.    

Toate bisericile ortodoxe române au îmbrăcat veşminte noi, de sărbătoare, pentru a-şi primi credincioşii la hramul Sfinţilor Constantin şi Elena, în dragoste şi bucurie. În strălucirea luminii divine, slujitorii lăcaşelor de cult săvârşesc slujbe solemne, în semn de mulţumire şi preţuire a darurilor duhovniceşti moştenite de la întemeietorii creştinismului, cei care, cu puterea credinţei lor, mângâie sufletele credincioşilor de peste veacuri. O scurtă incursiune în viaţa duhovnicească a primilor împăraţi creştini ne ajută să înţelegem mai bine de ce Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a rânduit să le acorde o zi specială în calendarul creştin ortodox şi de ce atunci când ne închinăm, sărutăm Crucea în biserică sau rostim cuvântul “creştin” aducem slavă Sfinţilor Constantin şi Elena… de multe ori chiar fără să ne dăm seama.   

Ei au dus mai departe crezul în divinitate   

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt cei care au adus recunoaşterea creştinismului, l-au protejat şi l-au dus mai departe generaţii ­întregi. Ei au sădit creştinismul în inimile oamenilor, au făcut posibilă încetarea persecuţiilor împotriva celor ce respectau cuvântul Domnului şi au dus mai departe crezul în divinitate. Şi, mai ales, în Sfânta Treime. De generaţii întregi, cei doi sfinţi ne amintesc de taina şi puterea Sfintei Cruci, simbolul central al religiei noastre creştine. Ei au îndemnat la curăţenia sufletului şi la lepădarea de lucrurile necinstite, desfrânate, pierzătoare şi proaste.

Au fost primii împăraţi creştini

Datorită bunei cinstiri, urmând voinţei celei dumnezeieşti, Sfinţii Constantin şi Elena au ajuns să fie consideraţi Primii Împăraţi ai creştinilor. Dar, povestea impresionantă a vieţii plină de har, smerenie şi dragoste dumnezeiască, a Sfinților Martiri Constantin şi Elena, abia de acum încolo, o vom afla. Scrierile bisericeşti ne ajută să observăm chipul adevărat al întregii vieţi omeneşti şi creştineşti a acestor sfinţi. 

Imperiul Roman a recunoscut creştinismul datorită Sfântului Constantin   

Sfântul Constantin s-a născut în jurul anului 274 în Naissus, teritoriu ce aparţine astăzi, Serbiei. El a fost fiul prea iubit al Helenei şi al lui Constanţius, buni creştini, care i au insuflat spiritul creştinesc. Constantin a devenit suveran al Imperiului Roman, după ce i-a înfrânt în luptă pe Maxenţiu şi Licinius, aducând spre dreapta credinţă milioane de oameni. Avem, însă, şi mărturii care ne arată adevărata minune la care acesta a fost părtaş în vremea dinaintea suveranităţii sale.  În ajunul luptei cu Maxenţiu, Constantin a văzut în înaltul Cerului, ziua în amiaza mare, o cruce luminoasă deasupra soarelui pe care scria: “prin acest semn vei birui”. Noaptea, Mântuitorul Iisus Hristos i-a apărut în vis cerându-i să pună semnul Sfintei Cruci pe steagurile soldaţilor. Îndeplinind porunca primită de la Dumnezeu Fiul, a biruit în lupta cu Maxenţiu. Însă, realizarea cea mai mare a Sfântului Constantin este Edictul de la Milano, din anul 313, când datorită lui creştinismul a fost recunoscut de întreg Imperiul Roman.

Răstignirea, arderea cu fierul roşu, zdrobirea picioarelor credincioşilor au luat sfârşit

Ulterior, Sfântul Constantin a protejat şi a ajutat Biserica să vină în sprijinul credincioşilor ei. A scutit lăcaşele de cult de plata taxelor şi impozitelor, le-a acordat dreptul de a primi donaţii şi le-a oferit episcopilor posibilitatea de a-i judeca pe cei ce nu acceptau să fie judecaţi după legile statului. Tot el a înlăturat pedepsele contrare spiritului creştinesc cum ar fi răstignirea, arderea cu fierul roşu, zdrobirea picioarelor etc. Constantin a fost primul care a convocat un Sinod ecumenic, cel de la Niceea, în anul 325, unde a fost adoptată formula că Fiul lui Dumnezeu este de o ființă cu Tatăl.

Şi data Sfintelor Paşti a fost stabilită la acea vreme

Tot în vremea lui, a fost fixată data Sfintelor Paști (prima duminică după lună plină, după echinocțiul de primăvară), a fost formulat Crezul, simbolul credinţei ros­tit la fiecare sărbătoare şi în toate rânduielile bisericeşti. În acele vremuri s-au dat şi 20 de canoane care stabilesc disciplina bisericească. Sfântul Constantin a murit în anul 337 la Nicomidia, la scurt timp după ce a fost botezat de episcopul Eusebiu de Nicomidia. 

Constantin, ajutat să protejeze creştinismul de mama sa, Elena

La rândul său, Flavia Iulia Helena, mama lui Constantin, s-a născut la Bitinia, o provincie romană. Datorită ei, creştinii de pretutindeni îşi bucură astăzi şi mintea şi sufletul. Cu smerenia, ascultarea şi puterea ei de mijlocire şi ocrotire, a făcut ca numele Domnului să fie chemat atât de des în vremurile noastre. Împărăteasa Elena a fost întotdeauna alături de fiul său, ajutându-l să protejeze creştinismul.

Împărăteasa Elena a descoperit Crucea Răstignirii Mântuitorului şi a ridicat bisericile creştine din Ţara Sfântă

Maica sa, Elena, a văzut locurile sfinte despre care noi astăzi, auzim în Sfânta Evanghelie. Ea a fost cea care, a descoperit, pe dealul Golgotei, Crucea Sfântă pe care a fost răstignit Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Şi, tot evlavioasa şi dreapta Elena a zidit Biserica de la Mormântul Sfânt, Biserica de la Bethleem, pe cea din Nazareth şi multe alte aşezăminte sfinte. S-a stins din viaţă la vârsta de 65 de ani, tot în ziua de 21 mai.

Pelerinaj la Patriarhia Română

În cinstea primilor împăraţi creştini care sunt şi ocrotitorii Patriarhiei Române, astăzi, la Catedrala de pe Colina Bucuriei are loc un pelerinaj impresionant. Slujba are loc în Altarul de Vară al Ansamblului Patriarhal şi este oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române împreună cu mai mulţi arhierei. Cu acest prilej, raclele cu moaştele Sfinţilor Constantin şi Elena şi ale Sfântului Dimitrie, Ocrotitorul Bucureştilor, sunt scoate din biserică şi aşezate la loc de cinste, spre închinarea credincioşilor.

Jurnalul de Ilfov urează un sincer şi călduros “La mulţi ani!”, sănătate şi bucurii, tuturor celor ce-şi sărbătoresc onomastica de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena!