Nu există bucurie mai mare decât nașterea unui prunc. Cu atât mai mult cu cât, este vorba despre Pruncul Sfânt, Cel ce s-a Întrupat din Fecioara Maria și din Duhul Sfânt și a venit pe Pământ pentru a ridica lumea din robia păcatului.
Cea mai frumoasă sărbătoare din an este cea a Nașterii Pruncului Sfânt, a Copilului Sfânt, Iisus Hristos, prăznuită cu mare bucurie de întreaga creștinătate, în ziua de 25 decembrie. Asemenea unui împărat care a venit pe lume să ridice păcatul strămoșesc, Hristos este primit de cei ce trăiesc în dreaptă credință și dragoste de Dumnezeu, cu lumină, pace, iubire, mulțumire, rugă și recunoștință. Casele sunt frumos împodobite, iar sufletele gospodarilor se înalță pătrunse de bucurie. Căldura și harul divin se aștern peste lăcașele de cult și peste credincioșii de pretutindeni, care se roagă în tihnă pentru smerenia, mântuirea, sănătatea și împlinirea celor bune și care-I mulțumesc Fiului Sfânt și Tatălui Ceresc pentru toate binefacerile de peste an. Să luăm cu toții, bucurie mare, care bucurie să fie, de acum până-n vecie! Pentru că-L iubim pe Domnul, trebuie să simțim fiecare bucuria Cerului și a Pământului din ziua Sfântă de Crăciun. Dumnezeu S-a arătat în trup pe Pământ și a viețuit între oameni, acum mai bine de două mii de ani. După cum a fost binevestit de Dumnezeu prin Arhanghelul Gavriil, Fecioara Maria naște în ieslea din Betleem pe Iisus Hristos, Mântuitorul lumii. Steaua din Cer vestește lumii Nașterea Lui, îngerii și păstorii se bucură laolaltă înălțând cântări, iar cei trei regi magi vin să-L mărturisească și să I se închine, aducându-i în dar aur, smirnă și tămâie (după Sfinții Părinți, aurul închipuie demnitatea împărătească, tămâia pe cea preoțească, iar smirna Patimile și moartea prin care va trece).
“S-a născut azi Mântuitor, Hristos Domnul”
Nașterea Domnului este Sărbătoarea Bucuriei, când fiecare creștin își deschide sufletul către Domnul, cu credință, nădejde și iubire. Așadar, să săltăm cu bucurie mare, și să prăznuim, să ne minunăm și să ne uimim de Taina cea mare a Întrupării lui Hristos. Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu vine să Se sălășluiască în sufletele noastre așa cum s-a întrupat în pântecele Fecioarei Maria acum peste două mii de ani, ca să ne umple de sfințenia Lui, de curățirea Lui, să ne lumineze sufletul și inima. Să ne îmbrăcăm în hainele de sărbătoare și după ce ne-am curățit simțirile prin post, rugăciune și prin taina Spovedaniei și a Sfintei Împărtășanii, ca să-L primim înăuntrul nostru pe Fiul lui Dumnezeu, care vine la noi în chip de prunc Ceresc nevinovat să se nască și să crească, să ne mântuiască. De fiecare dată de Crăciun, ne umplem de aleasă bucurie la fel ca păstorii Betleemului și împreună cu ei ne minunăm la auzul cuvintelor îngerului “Iată, vă binevestesc vouă o bucurie mare, care va fi pentru tot poporul, că vi S-a născut azi Mântuitor, care este Hristos Domnul, în cetatea lui David” (Luca 2,10-11).
Trei zile de prăznuire în cinstea Mântuitorului lumii
Sărbătoarea este uitarea întristării, adormirea grijilor, podoaba bisericii, răsăritul prieteniei, Cerul pe Pământ! Sărbătorile creștine sunt adevărate izvoare și comori ale mânturii, de aceea, noi creștinii trebuie să le prăznuim cum se cuvine, prin participarea la sfintele slujbe ale Bisericii. În această perioadă, Biserica are rânduite trei zile de prăznuire în cinstea Nașterii Mântuitorului: prima este exlusiv dedicată acestei Mari Taine, în a doua zi este cinstită Maica Domnului și în a treia zi îl cinstim pe primul martir creștin, Sfântul Arhidiacon Ștefan. Astfel, în fiecare din cele trei zile, în Biserică se oficiază Sfânta Liturghie după rânduiala specială închinată sărbătorii. Sfântul Ioan Gură de Aur descrie marea cinste de a fi coparticipanți împreună cu cetele îngerilor la bucuria Întrupării lui Iisus Hristos, astfel “această râvnă a voastră este vrednică de răsplată și aceasta să o aștepți de la Cel ce S-a născut astăzi, de la Hristos. El vă va răsplăti deplin, căci dragostea către această zi este cel mai mare semn de dragoste către Cel ce S-a născut astăzi”.
