Comuna Gruiu intră într-o nouă etapă a infrastructurii sale educaționale: Grădinița cu Program Prelungit nr. 1 „Chit Chit” a primit autorizația de funcționare provizorie și va deschide, în premieră pentru comună, un program între orele 8.00 și 18.00. Este pasul așteptat de ani de zile de părinții care lucrează și care au nevoie de un orar compatibil cu serviciul, dar și de copii, care vor avea acces la activități educaționale, recreative și de îngrijire, inclusiv o masă caldă, într-un spațiu gândit de la zero pentru nevoile lor.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov ediția print nr. 772
Contextul administrativ este unul bine fixat: prin Ordinul nr. 6165/29.08.2025 al Ministerului Educației și Cercetării, unitatea de învățământ preuniversitar Școala Gimnazială nr. 1 din comuna Gruiu, județul Ilfov, primește autorizarea provizorie pentru structura Grădinița nr. 1 „Chiț Chiț”, la nivelul „preșcolar”, limba de predare „română” și forma de
învățământ „program prelungit”, începând cu anul școlar 2025–2026. Documentul stabilește și denumirea oficială a structurii în „Grădinița cu Program Prelungit nr. 1 ”Chiț Chiț”. Decizia încununează un demers local început în 2023, când Primăria Gruiu a ridicat clădirea grădiniței cu o miză socială limpede: sprijin pentru comunitatea activă, părinți angajați în program de lucru standard, familii care aveau nevoie de o soluție educațională stabilă pe tot parcursul zilei. „Primăria a construit această grădiniță ultramodernă în ideea de a veni în sprijinul comunității, în sprijinul părinților care lucrează. Grădinița a venit să suplinească ceea ce părintele nu poate să asigure”, explică Alina Mihaela Florea, directoarea unităților de învățământ din Gruiu. Potrivit acesteia, până acum, grădinița a funcționat cu program normal, de la ora 8.00, până în jurul orei 13.00, însă din acest an unitatea intră în
calendarul prelungit, după obținerea ordinului de ministru, „urmând să începem cât mai repede”. Prof. Alina Mihaela Florea subliniază că este „prima grădiniță cu program prelungit din Gruiu”, iar așteptările părinților au fost pe măsură: „Există o dorință extraordinară, iar părinții, când au aflat, erau foarte fericiți că ceea ce li s-a promis în 2023 s-a realizat”.
Activitatea grădiniței prevede astfel un traseu al zilei construit pe nevoile copilului preșcolar: activități educaționale și de relaxare calibrate pe vârste, masă și somn, precum și dimensionarea resurselor umane pe standardele unui program extins. „Vom solicita sprijinul Inspectoratului Școlar Județean pentru a suplimenta posturile de educatoare și îngrijitoare”, spune directoarea. Estimările interne arată în prezent aproximativ 150 de copii în aria de cuprindere, iar intrarea în programul prelungit ar urma să acopere treptat cererea, în funcție de disponibilitățile de personal și de calendarele administrative. Din perspectiva legală, autorizația provizorie conferă dreptul de organizare și desfășurare a procesului de învățământ în forma aprobată, cu obligația explicită de a angaja personalul didactic și administrativ necesar, de a transmite anual raportul de calitate către ARACIP și de a pregăti acreditarea în termenul prevăzut de lege.
PNRAS schimbă obiceiuri școlare: masă caldă, cluburi și rezultate măsurabile
Dacă educația timpurie primește în 2025 un program pe măsura nevoilor comunității, în ciclul gimnazial comuna Gruiu rulează deja un proiect cu impact vizibil: Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS), finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență. La nivel județean, Inspectoratul Școlar Județean Ilfov a deschis proiectul în mai multe etape. În ansamblu, 30 de școli au intrat în PNRAS – 22 în runda 1, 7 în runda 2 seria 1 și încă una în runda 2 seria 2. „Runda 1 a început în toamna lui 2022 și se încheie acum, în septembrie. Runda 2 are un orizont de implementare mai scurt, până la iunie 2026, odată cu închiderea PNRR”, explică inspector școlar Luiza-Cătălina Neagu.
Școala din Gruiu este parte a rundei 2 al PNRAS și derulează proiectul până în vara lui 2026, cu un buget de aproximativ 300.000 de euro, integral fonduri nerambursabile. TVA-ul aferent cheltuielilor eligibile este acoperit din bugetul de stat, iar achizițiile, raportările și indicatorii sunt urmărite într-o platformă națională cu control permanent.
Intervențiile sunt gândite pe două axe – activități cu elevii și dotări – și se sprijină pe Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație (MATE), un instrument implementat cu sprijinul Băncii Mondiale, care identifică elevii cu risc de părăsire timpurie a școlii.
„Am început în noiembrie–decembrie 2024 să constituim grupul-țintă, iar din ianuarie am introdus masa caldă pentru elevii din proiect. Rezultatul s-a văzut imediat: prezență mai bună, interes real, iar pentru copiii din familii modeste, masa caldă a fost un motiv puternic să rămână conectați la școală”, spune directoarea unităților de învățământ din Gruiu, prof. Alina Mihaela Florea. Dincolo de masă, echipa a construit o ofertă care să stimuleze și să atragă: club de lectură în limba română și în engleză, inclusiv cu vorbitor nativ, teatru în engleză, pregătiri la matematică și geografie, consiliere, terapie ocupațională, ateliere de gestionare a emoțiilor pentru elevii de clasa a VIII-a, activități de sprijin pentru elevii repetenți, astfel încât fiecare copil să găsească o intrare în proiect.
Dotările au urmărit exact acea zonă care lipsea ori era subdimensionată: 30 de laptopuri și două imprimante plus o multifuncțională pentru a deschide un laborator de informatică la Siliștea, papetărie și consumabile pentru orele remediale, echipamente pentru activități în aer liber. „A fost un cu învățare accelerată. Am învățat achiziții, planificare bugetară, corelare de calendare, raportare la indicatori. Pentru multe școli rurale este o premieră să gestioneze o intervenție atât de complexă”, spune inspector Luiza-Cătălina Neagu.
Proiectul din Gruiu a cuprins practic toți elevii de gimnaziu ai comunei, aproximativ 250 de copii. Un element care face diferența este modul în care proiectul privește performanța: nu o limitează la „vârf”, ci urmărește motivația fiecăruia să rămână în sistem, să participe la Evaluarea Națională și să treacă pragul notei 6. „PNRAS a venit să finanțeze nu doar
conținut didactic, ci și atmosfera din jurul lui, acel sentiment că ești văzut, că ești recompensat pentru participare. Este, până la urmă, un after-school social: masă și studiu adaptat nevoilor fiecărui copil”, sintetizează inspectorul școlar Luiza-Cătălina Neagu.
Proiectul are și o componentă de dezvoltare profesională pentru profesori: cursuri de formare, transfer de know-how în managementul proiectelor, înțelegerea finanțărilor europene, desenarea bugetelor pe activități și controlul cheltuielilor.
Pe de altă parte, dincolo de efortul tehnic, rămâne discuția despre costul uman al schimbării. Managerii de proiect din școli duc greul, de la achiziții până la raportări, dar nu sunt remunerați distinct în PNRAS. „Este o muncă complexă, asumată, în care responsabilitatea legală și morală se întâlnesc. Profesorii sunt plătiți pentru activitățile remediale, dar managementul de proiect a rămas, în practică, pe umerii directorilor”, spune prof. Luiza-Cătălina Neagu. Prof. Alina Mihaela Florea confirmă implicarea. „Mă bucur că derulăm acest proiect, m-am confruntat cu situații noi, dar nu regret.
Este voluntariat din partea managerilor, cu limitele lui, dar efectul în școală se vede”.
Privit în ansamblu, PNRAS schimbă obiceiuri: aduce masa caldă în program, normalizează orele după școală fără stigmatul „meditațiilor”, creează contexte de învățare plăcute, legitimează excursiile ca instrument educațional, pune pe masă indicatori și cere rezultate anuale. Pentru o comună, lanțul cauzal se vede repede: când copilul este văzut, hrănit,
antrenat, premiat, are mai multe motive să rămână la școală.
Educația ca mecanism comunitar
Cele două povești – grădinița cu program prelungit și PNRAS în gimnaziu – nu sunt paralele, ci complementare. Prima protejează startul: un traseu zilnic coerent pentru preșcolari, într-o clădire nouă, cu personal dimensionat corect și program compatibil cu joburile părinților. A doua repară fisuri vechi: prezență mai bună, sens pentru orele de după-amiază, obiceiul mesei calde, o altă atitudine față de școală, achiziții care chiar schimbă sala de clasă. Împreună, ele înseamnă o politică publică locală care trece testul utilității: produce efecte, schimbă comportamente, creează așteptări și, poate cel mai important, obligă la continuitate.
În final, poate cel mai puternic argument vine din reacțiile copiilor. În ziua în care masa caldă a ajuns la Lipia, elevii au îmbrățișat-o pe directoare, după cum ne-a povestit aceasta. În prima excursie, 130 de copii au urcat în autocar, iar dintre ei unii ajungeau pentru prima dată la mare. Sunt imagini ce trec dincolo de tabele cu indicatori și raportări și schimbă felul în care comunitatea își percepe școala.
Concluzia se proiectează prin chipul real al școlii din comuna Gruiu în 2025: o instituție care nu mai lucrează doar „pe curiculum”, ci pe ecosistem – cu mese calde, cluburi, laptopuri, parteneriate și multă muncă invizibilă, cu efecte vizibile.
