Am dat o raită rapidă prin Snagov şi, în lipsa primarului Marian Oancea plecat cu treburi la Prefectură, ne-a fost ghid viceprimarul Mihai Anghel.
Primul popas: biserica din satul Vlădiceasca
Începută a fi ridicată în Săptămâna Mare, noua biserică se înalţă către cer prin truda unor meşteri maramureşeni, a unui donator important dar şi a “bănuţului văduvei”. Slujbele se desfăşoară din Săptămâna Mare în continuare în acelaşi cort militar donat, dar agheasmatarul este o bijuterie arhitecturală care face cinste locului. Şi, în foarte scurt timp, totul se va schimba odată cu apariţia bisericii maramureşene din lemn.
Am găsit la lucru echipa de 5 meşteri pregătind de drăniţuire turnul bisericii şi dirigintele de şantier, Gheorghe Vicar ne-a povestit că a coborât la câmpie tocmai din localitatea Poienile Izei din Maramureş, lângă Botiza. De altfel, maramureşenii au făcut deja vreo 12 biserici din lemn înafara Maramureşului plus câteva aghismatare la Mânăstirile Ţigăneşti, Pasărea şi la Snagov, pe insulă.
Meşterii se mai duc o dată la 2-3 săptămâni acasă, nu lucrează de sărbători, în echipă sunt cei doi fii ai lui Gheorghe Vicar dintre care unul este viceprimarul din Poienile Izei iar celălalt este preot. În plus, pe schela turnului era tatăl lui Gheorghe Vicar de la care acesta a învăţat de mic cum să ridice biserici. Tata are aproape 80 de ani şi, indiferent ce este de făcut în bătătură, fân sau animale, tot la biserici îi place să lucre. Şi nu-i periculos, sus pe schelă ? «Apăi, spune Gheorghe Vicar, nu mânci peşte, de te temi de apă».
În cât timp se ridică o astfel de biserică ? În două luni, ne spune dirigintele de şantier care va consuma, în total, 120 de metri cubi de lemn pentru lucrarea sa. În zilele care urmează vor fi puse românatele (adică bolţile) şi apoi, uşor, uşor se apropie biserica de final şi de prima slujbă de hram.
Viceprimarul Mihai Anghel ne-a spus că prin hotărâre a Consiliului local s-a alocat suma de 150.000 lei pentru fundaţia bisericii, a aghiasmatarului şi pentru împrejmuiri. Preotul Constantin Lupu a precizat că mâna de lucru şi lemnul sunt plătite din importanta donaţie de 50.000 de euro a unui enoriaș despre care ştim că se numeşte Corneliu. De aici, şi alegerea sfântului protector.
“Aici este ajutorul tuturor, este lucrarea lui Dumnezeu”, spune preotul Constantin Lupu a cărui poveste despre alegerea hramurilor bisericii o să v-o spunem în scurt timp, după ce vom participa la hramul din 13 septembrie. Povestea e prea emoţionantă pentru a nu o lăsa acolo unde îi este locul mai bine.
Nouă amenajare la lac…pentru cele lumeşti
Încărcaţi de energie pozitivă ne-am îndreptat către zona străzilor cu nume de flori din satul Snagov, unde strada care duce la debarcader a fost transformată, în capătul cel mai apropiat de lac, într-un loc de plajă, cu nisip şi pază. Viceprimarul Mihai Anghel spune că se intenţionează ca toată strada să fie închisă circulaţiei maşinilor, bineînţeles lăsând accesul liber pentru proprietari şi, urmare a închiderii circulaţiei, accesul să fie numai pe jos, obţinându-se astfel o zonă de promenadă.
