Autoritățile anunță relocarea și restaurarea unei a doua case tradiționale, în cadrul aceluiași demers de protejare a arhitecturii vernaculare
Într-o atmosferă de sărbătoare autentic românească, cu muzică tradițională, veșminte populare, slujbă de binecuvântare oficiată de preoții din comunitate și multă emoție, orașul Buftea a devenit, sâmbătă, gazda unuia dintre cele mai importante evenimente culturale dedicate patrimoniului vernacular din județul Ilfov: inaugurarea Casei lui Lișcă, monument de arhitectură țărănească salvat de la dispariție și readus la viață în Parcul dintre Flori.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov nr. 805, ediția print
Evenimentul a reunit reprezentanți ai administrației locale și județene, membri ai Asociației Monumente Renăscute, voluntari, arhitecți, specialiști în conservarea patrimoniului, elevi, artiști și numeroși bufteni și alți vizitatori veniți să vadă rezultatul unui proiect care a durat aproape un an și care a devenit deja un simbol al colaborării dintre autorități și comunitate.
Casa lui Lișcă, o construcție ridicată în jurul anului 1935 în localitatea Dărăști-Ilfov, este considerată una dintre cele mai expresive case țărănești interbelice din sudul Munteniei. Imobilul, realizat din paiantă, cu temelie de beton și tălpi de stejar, impresionează prin elementele decorative autentice, pridvorul tradițional și ornamentica specifică gospodăriilor din Codrii Vlăsiei.
Din nefericire, casa ajunsese într-o stare avansată de degradare și risca să fie pierdută definitiv, însă salvarea ei a fost posibilă printr-un parteneriat între Consiliul Județean Ilfov, Primăria Buftea, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov și Asociația Monumente Renăscute. După un amplu proces de documentare, demontare, transport și reconstrucție, fiecare element al casei fiind numerotat și refăcut cu respect față de tehnicile tradiționale, pentru a păstra autenticitatea construcției, acum, Casa lui Lișcă impresionează prin atenția la detalii și rigoarea restaurării și urmează să fie integrată în circuitul cultural al orașului.
Buftea, între tradiție, comunitate și patrimoniu viu
Sâmbătă, 16 mai, încă de la primele ore ale dimineții, Parcul dintre Flori a prins viață. Vizitatorii au fost întâmpinați cu muzică populară, expoziții de obiecte tradiționale și demonstrații de meșteșuguri – ateliere de olărit și de pictură, spații de picnic sau de jocuri pentru copii, într-un cadru care a readus atmosfera satului românesc de odinioară în mijlocul orașului.
Momentul central al inaugurării a fost slujba de sfințire a casei, oficiată de preoții din Buftea, într-un ceremonial încărcat de simbolism. Rugăciunile pentru ”binele casei și al celor care îi vor trece pragul” au fost urmate de binecuvântarea tuturor spațiilor restaurate.
Mesajul comun al oficialilor a fost unul extrem de clar: patrimoniul nu poate fi salvat fără implicarea administrației și fără colaborarea dintre instituții, specialiști și comunitate. Astfel, Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov a evidențiat implicarea Consiliului Județean Ilfov în finanțarea și susținerea proiectelor dedicate patrimoniului și a arătat că salvarea Casei lui Lișcă reprezintă un exemplu concret al modului în care administrația județeană poate contribui la păstrarea identității culturale a comunităților locale. Hubert Thuma a punctat faptul că județul Ilfov nu înseamnă doar dezvoltare urbană accelerată și investiții în infrastructură, ci și responsabilitate față de trecut și față de valorile tradiționale care definesc comunitățile locale. ”Am avut bucuria să particip la inaugurarea Casei lui Lișcă din Buftea. Un loc încărcat de istorie, tradiție și suflet românesc. Este impresionant să vezi cum o casă salvată din ruine poate renaște și poate deveni din nou parte vie din comunitate. Tradițiile și patrimoniul nostru cultural reprezintă rădăcinile care ne definesc ca oameni și ca națiune. Prin păstrarea acestor valori, reușim să ducem mai departe poveștile, meșteșugurile și spiritul autentic românesc. Este important ca generațiile viitoare să cunoască și să respecte aceste simboluri ale trecutului. Ele ne păstrează identitatea vie. Fiecare proiect de restaurare și conservare este o investiție în memorie, cultură și continuitate. Felicitări Primăriei Buftea și tuturor celor implicați în acest proiect!”, a spus oficialul.
Iar primarul orașului, Gheorghe Pistol, care a primit oficial cheile Casei lui Lișcă, din partea ultimilor moștenitori ai acesteia, a subliniat că Buftea își asumă tot mai puternic rolul de centru cultural al județului Ilfov și că administrația locală va continua să investească în proiecte care pun în valoare identitatea și istoria locului. Edilul a vorbit despre importanța Parcului dintre Flori ca viitor nucleu cultural și educațional și a anunțat că în zonă, pe aceeași alee unde este amplasată Casa lui Lișcă, va mai fi relocată pentru a fi refăcută și salvată de la dispariție încă o casă tradițională, astfel încât întreg spațiul să devină un adevărat muzeu în aer liber al satului ilfovean.
La rândul său, Florin Radu Ștefănescu, Asociația Monumente Renăscute, cel care a coordonat întregul proces de restaurare, a vorbit despre efortul uriaș depus pentru readucerea la viață a Casei lui Lișcă. Acesta a reamintit că proiectul a implicat peste 200 de voluntari – elevi, studenți, viitori arhitecți și membri ai comunității – care au lucrat în toate anotimpurile, indiferent de vreme, pentru a salva construcția. Ștefănescu a declarat că această Casă a lui Lișcă nu este doar o clădire restaurată, ci dovada că patrimoniul poate fi salvat atunci când tinerii, comunitatea și instituțiile aleg să construiască împreună!
Cântecul și dansul popular românesc, nelipsite de la o sărbătoare a comunității
În imediata apropiere a Casei lui Lișcă a fost amplasată scena pe care au evoluat ansambluri și grupuri locale, care au adus în fața publicului dansuri și cântece tradiționale românești. Copiii, îmbrăcați în costume populare, prezentați de actorul Nae Alexandru, au oferit momente artistice extrem de apreciate, iar atmosfera de sărbătoare a fost completată de organizarea de ateliere pentru familii și activități recreative dedicate celor mici. Corul de copii Minisong a deschis spectacolul, după care, microfonul a aparținut corpului de copii ”Răsunetul Buftei”, al Centrului Cultural Buftea, coordonat de Silvia Maxim. A urmat Trupa de dans Mogoșoaia, iar Ansamblul Folcloric ”Doina Ilfovului”, expresie vie a tradițiilor românești, un simbol al pasiunii pentru folclor și al dorinței de a duce mai departe valorile autentice ale neamului, a deschis reprezentația cu un moment al dansului călușarilor, în care ritualul de apărare a ”vătafului” a fost pus în scenă într-o interpretare plină de energie. În continuare, Grupul vocal folcloric ”Vatra Buftei”, coordonat de Petronela Axintoaie-Șfabu, a oferit publicului emoția sufletelor care iubesc cântecul popular românesc și, de asemenea, sub aceeași coordonare, Grupul vocal folcloric ”Glasul satului Știrbey”, înființat în cadrul Liceului Tehnologic ”Barbu A. Știrbey”, a arătat dorința sinceră a tinerilor de a păstra vii tradițiile, obiceiurile și valorile autentice românești, prin cântec popular și port tradițional.
Ansamblul vocal instrumental ”A doua familie”, al Centrului Cultural Buftea, coordonat de Marioara Marcu a venit, ca de fiecare dată, cu interpretări acapella și cu acompaniament, cu un repertoriu variat și artiști care mărturisesc că le plac provocările muzicale și vor să se autodepășească. Finalul spectacolului a aparținut Biancăi Nicola Gheorghe, din Afumați, interpretă care deja nu mai are nevoie de vreo prezentare. Cântă de la 5 ani, a obținut numeroase premii în concursurile de folclor și declară constant că ”Viața mea este muzica!”.
Dincolo de componenta festivă a inaugurării Casei lui Lișcă, evenimentul a avut și o puternică dimensiune educațională și simbolică. Casa lui Lișcă nu va fi doar un obiectiv de patrimoniu expus publicului, ci va avea și un rol cultural activ. Aici vor fi organizate ateliere de meșteșuguri, expoziții, întâlniri culturale și programe dedicate arhitecturii vernaculare și tradițiilor românești. Practic, casa va funcționa ca un centru de educație culturală pentru copii și tineri, dar și ca punct de atracție pentru cei interesați de istoria și identitatea zonei.
Povestea Casei Lișcă a început în urmă cu aproape un secol, într-o perioadă în care gospodăriile din sudul țării erau construite cu materiale naturale și tehnici transmise din generație în generație. Casa a fost identificată în cadrul proiectului ”Poștașii și casele din Codrii Vlăsiei”, derulat de Asociația Monumente Renăscute împreună cu Fundația Poșta Română și studenți la arhitectură. În urma documentării, specialiștii au concluzionat că imobilul reprezintă un exemplu valoros de arhitectură tradițională muntenească și că trebuie salvat. Așa cum precizam anterior, relocarea și reconstrucția au presupus un proces complex: fiecare element al casei a fost numerotat, demontat, transportat și reasamblat cu multă grijă în Buftea. Restaurarea a inclus cercetare de arhitectură vernaculară, refacerea ornamentelor și conservarea structurii originale, pentru ca imobilul să își păstreze autenticitatea.
