Învestirea președintelui ales pe 16 noiembrie 2014 a avut loc duminică, 21 decembrie, o dată simbolică pentru România, acum, după 25 de ani de la Revoluția din 1989. Ceremonia a avut două părți distincte. Cea dintâi a constat în depunerea jurământului de câtre Klaus Iohannis, iar în cea de-a doua, noul președinte a preluat mandatul, la Palatul Cotroceni, de la Traian Băsescu.

Şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, convocată duminică pentru ceremonialul de depunere a jurământului de către Klaus Iohannis la învestirea în funcţia de preşedinte, a reprezentat un moment solemn şi totodată decent, care s-a desfăşurat conform programului, fără momente neprevăzute. Preşedintele ales, Klaus Iohannis, a sosit la Parlament puţin înainte de ora 12.00, el fiind aşteptat de către preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, conform protocolului. Iohannis a venit împreună cu soţia sa, Carmen Iohannis. Şedinţa Parlamentului a debutat la ora 12.00, cu intonarea imnului naţional, aşa cum era programat. Pe tot parcursul intonării imnului Klaus Iohannis a ținut mâna dreaptă la inimă. Ceremonia a durat 41 de minute, dintre care 25 de minute a vorbit preşedintele Klaus Iohannis, după depunerea jurământului. După ce acesta a citit textul jurământului, cei prezenţi l-au aplaudat, iar unii parlamentari şi-au făcut chiar şi cruce, când acesta a rostit formula finală „Aşa să-mi ajute Dumnezeu”.

Patriarhul Daniel s-a rugat pentru poporul român

Preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, a dat citire, ulterior, de la tribună, declaraţiei Parlamentului cu privire la depunerea jurământului de către preşedinte, declaraţie care, ca şi jurământul, a fost primită cu aplauze de către cei prezenţi. După citirea acestei declaraţii a Parlamentului, Zgonea a adresat „creştineasca rugăminte” PF Daniel, patriarhul BOR, să binecuvânteze învestitura preşedintelui ales a României. Patriarhul a venit la tribună şi a dat citire rugăciunii de binecuvântare a învestiturii. 

O Românie scoasă din sfera senzaţionalului devenit cotidian

În cuvântul de inaugurare a mandatului de președinte, ­Klaus Iohannis a declarat că este recunoscător şi onorat de încrederea pe care cetăţenii i-au acordat-o, aceea de a fi preşedintele lor. „Stau aici, în faţa dumneavoastră, conştient de miza acestui moment pentru viitorul României. Îi asigur că voi fi preşedintele tuturor românilor”, a spus Iohannis în debutul discursului său. El le-a spus celor prezenţi că aşteptările mari pot duce la rezultate mari şi că momentul la care clasa politică va începe să se ridice la înălţimea aşteptărilor nu poate dura mult. Iohannis a vorbit despre statul de drept, justiţie, lupta anticorupţie şi a arătat că nu există altă cale pentru România decât aceea a unei ţări eliberate de corupţie. El a mai spus că politicienii trebuie să se aşeze la masa dialogului şi să construiască un consens. „Îmi doresc o Românie scoasă din sfera senzaționalului devenit cotidian. (…) România nu are voie să rămână ţara proiectelor mereu începute şi niciodată terminate, de la Constituţie, la autostrăzi ţara vorbelor frumoase şi faptelor puţine, ţara care face legi pentru prezent nu pentru viitor, pentru interese particulare, nu pentru binele comun. România nu poate să rămână ţara aşteptărilor mari şi rezultatelor mici, ţara timpului irosit şi oportunităţilor ratate şi nu va rămâne. (…) Îmi propun ca la sfârşitul mandatului meu de preşedinte România să fie spaţiul unei alte stări de spirit, al unui alt climat social în care să-şi găsească în sfârşit stabilitatea, aprecierea valorii şi calmul”, a spus Iohannis. Discursul său a fost primit cu aplauze de către cei prezenţi, care s-au ridicat în picioare.