Ok european pentru Master Planul de Transport
Comisia Europeană a acceptat, varianta finală şi revizuită a Master Planului General de Transport (MPGT), împreună cu documentele-cheie, ce stabilesc proiectele prioritare şi calendarul de realizare, a anunţat, potrivit Hotnews, Ministerul Transporturilor.
Pe lângă mici modificări – autostrada de la Bacău la Paşcani transformată în drum expres, inelul de autostradă a Capitalei făcut pe partea de Nord iniţial ca „half-profile” şi extinderea la 3 benzi pe sens a autostrăzii Bucureşti-Piteşti, documentul aduce o informaţie crucială care, practic, împarte strategia în două scenarii: unul optimist, în care până în 2020 s-ar putea face aproape toate marile autostrăzi şi drumurile expres din plan, şi altul pesimist în care, din cauza politicilor fiscale nedisciplinate şi a lipsei de reformă, abia dacă se va reuşi terminarea autostrăzii Sibiu-Piteşti şi a celor câteva autostrăzi deja începute.
Scenariu optimist vs scenariu pesimist
Scenariu pesimist – în care România va face mai puţine proiecte, bazându-se doar pe banii europeni şi cofinanţările naţionale.
Scenariu optimist – în care România să facă mult mai multe proiecte, accesând împrumuturi externe care să completeze fondurile existente. Condiţia – cheie pentru acesta este ca oficialii Comisiei Europene să aprobe, în cazul României o aşa numită clauză de reformă structurală, adică derogare de deficit de 0,5% PIB/an, timp de patru ani, începând cu 2017. Însă pentru ca acest lucru să se întâmple e nevoie de responsabilitate şi acţiune din partea autorităţilor române în viitorul imediat.
Proiecte pe hârtie
În scenariul optimist, în care României i-ar fi aprobată clauza de reformă structurală şi derogarea de 0,5% din PIB deficit anual, planul prevede realizarea proiectelor:
– autostrăzi: Sibiu-Piteşti, Comarnic-Braşov, Sibiu-Braşov, Tg Neamţ-Paşcani-Iaşi, Nădăşelu-Suplacu de Barcău (Borş şi Oradea), Piteşti-Craiova şi A0 (Inelul Bucureştiului) la nivel „half-profile”,
– drumuri expres: Centura de Sud a Capitalei (4 benzi), Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău-Paşcani, legatura A3-Aeroportul Henri Coandă,
– finalizarea tuturor autostrăzilor şi drumurilor începute în prezent, dar întârziate şi neterminate la termen,
– cinci drumuri Eurotrans/TransRegio, şapte variante de ocolire şi drumul expres Constanţa-Tulcea-Brăila, la pachet cu podul peste Dunăre.
În varianta pesimistă, România se va baza doar pe banii proprii şi fondurile nerambursabile aferente perioadei 2014-2020. Asta va însemna un număr mai mic de proiecte ce vor fi implementate: 8 proiecte pe rutier pe FC şi 25 pe FEDR. Mai exact, în ce priveşte autostrăzile, în următorii cinci ani ar urma să fie finalizat ce s-a început în trecut şi nu s-a terminat încă (Lugoj-Deva, Sebeş-Turda, C. Turzii-Tg. Mureş) şi se va face doar autostrada Sibiu-Piteşti ca proiect nou. La asta se mai adaugă şi drumul expres Ploieşti-Buzău-Bacău şi Centura Sud a Capitalei. Doar pentru aceste proiecte, previziunile din Master Plan indică un deficit de circa 700 de milioane de euro ce trebuie acoperit de undeva…
Modificarea inelului
Unul dintre proiectele modificate faţ? de varianta anterioar? vizez? inelul de autostrad? a Capitalei, proiect de 100 de km ?n jurul Bucure?tiul ce ar costa circa 1,3 miliarde de euro. Ini?ial proiectul era programat dup? 2020, ?ns? ?mpin?i de nevoia de a rezolva c?t de mult se poate problema traficului din jurul Capitalei, autorit??ile au g?sit o solu?ie prin care A0 s? fie realizat ini?ial, p?n? ?n 2020, m?car pe jum?tate. Practic, planul prevede ca A0 s? fie realizat? ca un ?half-profile? (structura unei autostr?zi ?ntregi, ?ns? realizat? ini?ial doar pe un sens cu benzi de trafic 1×1).
?n Master Plan se detaliaz? c? ?Solu?ia pe care o propunem (autostrada half – profile) a fost utilizat? cu succes de mai multe state membre UE, precum Austria, Polonia sau Ungaria ?i este cu siguran?? o solu?ie fezabil? ?i sustenabil? pentru proiectul Varianta de ocolire Bucure?ti la profil de autostrad?. Astfel, propunem implementarea proiectului ?n trei faze corelate direct cu evolu?ia fluxurilor de trafic:
– Faza I – Implementarea sectorului nordic al Inelului Bucure?ti la nivel half-profile (1X1);
– Faza II – Dezvoltarea proiectului de la nivel half-profile (1X1) la nivel de autostrad?
cla?sic? (2X2),
ă de varianta anterioară vizeză inelul de autostradă a Capitalei, proiect de 100 de km în jurul Bucureştiul ce ar costa circa 1,3 miliarde de euro. Iniţial proiectul era programat după 2020, însă împinşi de nevoia de a rezolva cât de mult se poate problema traficului din jurul Capitalei, autorităţile au găsit o soluţie prin care A0 să fie realizat iniţial, până în 2020, măcar pe jumătate. Practic, planul prevede ca A0 să fie realizată ca un „half-profile” (structura unei autostrăzi întregi, însă realizată iniţial doar pe un sens cu benzi de trafic 1×1).
În Master Plan se detaliază că „Soluţia pe care o propunem (autostrada half – profile) a fost utilizată cu succes de mai multe state membre UE, precum Austria, Polonia sau Ungaria şi este cu siguranţă o soluţie fezabilă şi sustenabilă pentru proiectul Varianta de ocolire Bucureşti la profil de autostradă. Astfel, propunem implementarea proiectului în trei faze corelate direct cu evoluţia fluxurilor de trafic:
– Faza I – Implementarea sectorului nordic al Inelului Bucureşti la nivel half-profile (1X1);
– Faza II – Dezvoltarea proiectului de la nivel half-profile (1X1) la nivel de autostradă
clasică (2X2),
– Faza III – Dezvoltarea sectorului sudic al Inelului Bucureşti la nivel de autostradă (închiderea inelului)”.
