Lista lui Cioloș

 

Viceprim-ministru și ministru al Economiei, Co­­merțului și Relațiilor cu Me­­diul de Afaceri – Costin Grigore Borc

Viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării Regionale si Administrației Publice – Vasile Dîncu

Ministerul Afacerilor Externe – Lazăr Comănescu

Ministerul Afacerilor Interne – Petre Tobă

Ministerul Apărării Naționale – Mihnea Ioan Motoc

Ministerul Finan­țelor Publice – Anca Da­na Dragu Paliu

Ministerul Justiției –  Cristina Guseth

Ministerul Fondurilor Europene – Aura  Carmen Răducu

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale – Achim Irimescu

Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale si Persoanelor Vârstnice  – Claudia Ana Moarcăș

Ministrul Energiei – Vic­tor Vlad Grigorescu

Ministerul Transporturilor – Costescu Marian Dan

Ministerul Mediului, Ape­lor și Pădurilor – Cristiana Pașca Palmer

Ministerul Sănătății – Patriciu Achimaș Cadari

Ministerul Educației Na­­­ționale și Cercetării Știin­­­țifice  –  Adrian Curaj

Ministerul Comu­nica­­țiilor și pentru Societatea Informațională – Marius-Raul Bostan

Ministerul Culturii – Vlad Alexandrescu

Ministerul Tineretului și Sportului – Elisabeta Lipă

Ministrul delegat pentru Consultare Publică și Dialog Social –  Victoria-Violeta Alexandru

Ministrul delegat pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni – Dan Stoenescu

Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul – Ciprian Bucur

Șeful Cancelariei Primului ministru – Ioan Dra­­­goș Tudorache

 

Programul de guvernare al viitorului Executiv

˜ Vot pentru primari în două tururi, mandat de cinci ani pentru toţi aleşii, comasarea alegerilor 

şi revizuirea sistemului de imunităţi

Printre priorităţile no­ului guvern figurează amendarea, de urgenţă, a legislaţiei electorale cu stabilirea a două tururi de scrutin pentru alegerile de primari şi preşedinţi de consilii judeţene, eliminarea pragului pentru consiliile locale, reducerea numărului de semnături pentru independenţi, posibilitatea asocierii unor independenţi pe liste pentru consiliile locale, facilitarea creării de secţii de votare pentru diaspora, acolo unde există o prezenţă semnificativă a cetăţenilor români, obiectivul fiind acela ca niciun proces electoral din România să nu mai fie vreo­dată pus sub semnul întrebării din cauza modului de organizare.

Comasarea alegerilor

În acelaşi timp, programul prevede şi un proiect de comasare a alegerilor prin uniformizarea tuturor mandatelor la cinci ani şi alinierea datelor pentru alegerile prezidenţiale, parlamentare, europarlamentare şi loca­le în scopul minimizării im­pactului negativ al proceselor electorale asupra vieţii economice şi sociale a ţării. Acest proiect ar presupune însă revizuirea Constituţiei, care prevede clar că mandatul Parlamentului şi al aleşilor locali este de patru ani, în timp ce mandatul şefului statului este de cinci ani.

Liste electorale digitale

De asemenea, noua echipă guvernamentală îşi propune digitalizarea listelor electorale în regim de urgenţă şi informatizarea procesului electoral pentru a evita fraudele electorale.

Propuneri legislative prin inițiative cetățenești

Planul de măsuri al gu­vernului Cioloş mai pre­­­vede facilitarea implicării grupurilor din socie­tatea civilă în formularea de iniţiative legislative, principalul obiectiv fiind acela de a armoniza numărul minim de semnături pentru o propunere legislativă prin iniţiativa cetăţenească, cu numărul de alegători pentru un post de parlamentar. Logica este aceea că dacă un anumit număr de alegători sunt reprezentaţi în Parlament de un parlamentar, acelaşi număr de alegători să poată propune un proiect legislativ în mod direct, prin iniţiativa cetăţenească, se mai arată în programul de guvernare.

Revizuirea sistemului de imunităţi şi aplicarea strictă a regimului de incompatibilităţi sunt incluse în planul de măsuri al noului Guvern Cioloş, potrivit Programului de guvernare transmis Parlamentului.

Guvernul va funcţiona pentru o perioadă de un an şi îşi va concentra activitatea pe mai multe obiective, primul dintre ele fiind întărirea democraţiei elective şi a statului de drept care să creeze premisele resetării mediului politic din România, se arată în documentul transmis Parlamentului.

La capitolul statul de drept, sunt enunţate câteva principii cum ar fi „susţinerea fără rezerve a independenţei justiţiei” şi continuarea luptei anticorupţie.

În acest sens, potrivit programului de guvernare, este vizată întărirea legislaţiei privind con­solidarea integrităţii în instituţiile publice prin revizuirea sistemului de imunităţi, aplicarea strictă a legislaţiei privind incompatibilităţile, conflictul de interese, declararea averilor, a legislaţiei anticorup­ţie şi a codurilor de integritate.

Vot de încredere

Lista Cabinetului Cioloș și Programul de guvernare vor fi supuse votului de încredere al Parlamentului marţi, într-o ședinţă comună a celor două Camere.