Pe 16 august comuna Tunari a fost în sărbătoare, prima dintr-un șir de 5 ani, dedicată moștenirii culturale de care beneficiază localitatea.
Foto și text: Cristina Bunea
Umbra lui Brâncoveanu la Tunari
În martie 2014 Alexandru Neacșu, viceprimar la acea vreme îmi povestea despre Grădinița Dimitrie Callimachi și despre tot ceea ce are Tunari, din punct de vedere cultural, datorită domnitorului Constantin Brâncoveanu. Așa că, la doi ani și ceva distanță, când am aflat că pe 16 august 2016, de ziua Sfinților Martiri Brâncoveni, în Tunari se organizează primul festival dedicat conservării specificului local și a moștenirii culturale, nimic nu m-a mai mirat. Vorbele și visurile au devenit fapte. Istoria acestei comune începe odată cu foaia de zestre a domniței Stanca, fiica voievodului Constantin Brâncoveanu, document emis la 1 noiembrie 1692, cu ocazia căsătoriei acesteia cu Radu, fiul lui Iliaș voievod.”moșia de la Clanța i Tigenii care se cheamă Tunarii cu heleșteul și casele, cu pimnița de piatră”.
Vecernie pe 15 august
Festivităţile au început la Tunari în după amiaza zilei de 15 august când, în faţa noii biserici cu hramul Sfinții Martiri Brâncoveni, a fost oficiată slujba Vecerniei unită cu Litia pentru pomenirea Sfinților Martiri Brâncoveni. Slujba a fost condusă de P.S. Timotei Prahoveanul alături de Protopopul Cristian Burcea de la Protopopiatului Ilfov Nord de care aparţine Parohia Tunari. Desigur, au slujit alături de înalţii prelaţi şi cei doi preoţi de la Tunari, Marcel Sandu şi Grigore Moraru.
Spectacolul de seară
Comuna Tunari a accesat fonduri europene pentru dezvoltarea comunei prin Măsura 322. Una dintre condițiile eligibilității este și organizarea, timp de 5 ani, a unui festival cu specific local. Așa s-a născut Festivalul de la Tunari din 16 august 2016, organizat de Primărie şi parteneri.
Primarul Alexandru Neacșu spune: “ Am stabilit și înaintat la Bruxelles ziua de 16 august pentru a-l onora, în felul nostru, pe Constantin Brâncoveanu. Pentru că anul acesta cade în mijlocul săptămânii, spectacolul va avea doar două ore, de la orele 20 la orele 22. Am toată convingerea că, împreună cu Consiliul local, vom putea reînnoda firul între istorie și prezent. Avem tot ce ne trebuie. Trebuie să vă spun, încă de la prima ediție, că nu va fi altceva decât dorința tuturor factorilor de decizie din comună de a promova și creea cultura locală. Muntenia unde ne aflăm este „firul roșu” al cântecului și dansului din acest spectacol. Astăzi, este doar un început, sunt convins că surprizele vor veni și locuitorii din Tunari ni se vor alătura cu idei”.
Şi, până să înceapă spectacolul, doi căluți de la clubul de echitație din Tunari au plimbat, contra unei taxe, copiii și tinerii dornici să încerce taina echitației.
De la operă la folclor
Festivalul „Conservarea specificului local și a moștenirii culturale” a debutat cu o surpriză făcută de un cuplu celebru de interpreți, Julia și Romeo Saleno, deveniți cunoscuți la Opera din Cluj și, apoi, ducând faima României în Statele Unite ale Americii. Romeo și Julia, alături de fiul lor, Dorian au interpretat din drag și respect pentru concetățenii de la Tunari – unde familia Saleno locuiește de puțin timp – arii celebre din opere aranjate într-un stil muzical mai accesibil pentru publicul larg. Apoi, Ansamblul folcloric „Vis tineresc”, conduși de maestrul dirijor Adrian Sârbu au readus spectatorii adunați la Teatrul de Vară al comunei pe ritmul muzicii tradițional românești printr-un scurt program instrumental de muzică populară. De fapt, a fost și un fel de încălzire pentru a primi și cânta alături de o voce extraordinară ca aceea a Cameliei Andrei. Dansatorii Ansamblului „Rapsodia Carpaților” au dat și mai mult curaj spectatorilor să danseze și ei și s-o asculte pe Diana Călinescu. Pauza a fost asigurată de un microrecital al prezentatorului spectacolului, Tudor Man de la Lovisband care, împreună cu patru dansatoare, au adus la Tunari muzica și dansul pentru generația mai tânără. Un show excelent al unei voci pătrunzătoare pe care v-o recomand pentru petrecerile pe care le aveți în familie. Nicușor Iordan nu este un nume necunoscut în lumea cântecului popular și prezența lui la Tunari m-a bucurat nu numai pe mine, ci și pe o bătrână care-l iubea de ani de zile și-l aștepta lângă scenă să-l îmbrățișeze. Călușul dansatorilor de la Rapsodia Carpaților a continuat festivalul și priceperea coregrafului Cătălin Macrea a smuls ropote de aplauze de la locuitorii comunei adunați, între timp, în număr foarte mare la Teatrul de Vară.
Emilia Ghinescu și Paul Stângă
În ordinea intrării pe scenă a fost întâi Paul Stângă, un acordeonist de excepție al unei generații care încearcă să păstreze și să readucă la adevărata valoare muzica lăutărească de petrecere. Paul Stângă a rămas pe scenă alături de Ansamblul Vis tineresc pentru a o acompania pe interpreta Carmen Ghinescu care a oferit spectatorilor un minunat program de sârbe și hore muntenești. Iar răspunsul locuitorilor din Tunari a fost cel potrivit: au dansat cu foc de la mic la mare încheind în forță o seară pregătită de mult timp. Ah, și asigurată de la pupitrul de sunet de un profesionist: Marius Văduva.
Echipa face totul!
Erau toți acolo: primarul Alexandru Neacșu, viceprimarul Cristian Niculae, Marian Ion – administratorul public al comunei. Privindu-i separat sau împreună, în dialog vorbit sau din ochi, mi-am dat seama, încă o dată, că sunt o echipă foarte interesantă de aleși locali și funcționari publici cu viziuni, dorințe și, de ce nu?, emoții pentru cei care plătesc impozite și taxe locale la primărie și care i-au ales. În martie 2014 titram, împreună cu primarul de atunci, Grigore Coţe, “Tunari, file de poveste”. Astăzi, povestea continuă.
