Problematica încadrării personalului didactic
Situația reală a încadrării cu personal didactic în Ilfov evidențiază fenomenul repetitiv al fluctuației cadrelor, încadrarea cu personal necalificat și necesitatea, în aceste condiții, a existenței normelor duble
Două dintre problematicile extrem de importante pentru realizarea unui sistem educațional stabil, echitabil, eficient și relevant în județul Ilfov au fost prezentate în cadrul celei mai recente reuniuni a Colegiului Prefectural, de către conducerea Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ).
Prof. dr. Daniela Barbu, inspector școlar general, al IȘJ Ilfov, a vorbit despre resursa umană și a prezentat situația încadrării personalului didactic din unitățile școlare ilfovene, pornind de la faptul că, la nivelul județului există cel mai mare procent, din statistica realizată la nivel național, de cadre didactice necalificate, respectiv 6-7%, față de 1,65%, cât este media pe țară.
Contextul în care s-a dezvoltat o astfel de situație este conturat de numărul mare de posturi vacante și numărul mic de cadre didactice care se titularizează anual (spre exemplu – la nivelul anului școlar 2015-2016, pentru 287 de norme titularizabile s-au înscris 370 de candidați, s-au prezentat 302 și s-au titularizat 77). Apoi, există fluctuația interjudețeană a cadrelor didactice – care a atins cote alarmante (și de 90%). Concret, din cele 77 de cadre didactice care s-au titularizat în Ilfov, în anul școlar trecut, 75 au solicitat detașare/transfer. În această situație apare problema cadrelor didactice care funcționează în regim de plată cu ora, procentul normelor ocupate de titulari fiind de 76,2%, sub media națională de 80,04%. Situația este dificilă în ceea ce privește încadrarea pe categorii de personal didactic, mai ales în rândul profesorilor pentru învățământul primar, cu precădere în mediul rural. Spre exemplu, la nivel de educatori, 11% dintre angajați au normă dublă, iar la învățători – procentul este de 12%.
Cauze de sistem și particulare
Fără a mai vorbi aici despre efectele celor prezentate mai sus, trecem direct la cauze, care sunt de sistem și particulare. În primul caz – s-a pornit discuția de la pregătirea inițială a cadrelor didactice (desființarea liceelor pedagogice, eliminarea practicii pedagogice etc); dezinteresul tinerilor pentru profesie; diminuarea percepției pozitive în societate asupra carierei didactice; salarii demotivante; pragul notei pentru titularizare; metodologia mișcării personalului didactic etc.)
În categoria cauzelor particulare (ale Ilfov-ului) s-a făcut referire la vechea problemă a poziționării geografice a județului, în jurul Capitalei și atracția, evidentă, a posturilor din București; solicitările pentru acord de detașare și pentru pretransfer în alte județe; creșterea numărului de norme (sporirea populației școlare, în paralel cu pensionarea cadrelor didactice), distanța mare față de București a unor localități rurale și lipsa posibilităților de transport; dezinteresul unor manageri școlari pentru motivarea cadrelor didactice, dar și dezinteresul unor comunități locale pentru stimularea acestora în vederea menținerii pe post; investiții materiale limitate în unele școli din zona rurală etc.
Strategii manageriale și posibile soluții
”Dacă se vor aplica strategiile manageriale propuse, în mod integrat, în funcție de caracteristicile locale, atunci, peste 4 ani, județul Ilfov se va situa în media națională, în ceea ce privește încadrarea cu personal didactic calificat (aprox. 80%) și necalificat (aprox. 1,5%)”, le-a spus Daniela Barbu, prefectului județului, Adrian Petcu, și membrilor Colegiului Prefectural, detaliind soluțiile particulare gândite pentru fiecare strategie, în parte.
Rețeaua școlară ilfoveană
Un total de 191 de unități de învățământ de stat, din care 88 pentru învățământul preșcolar, 83 pentru primar-gimnazial, 18 licee și 2 unități conexe – Palatul copiilor și Clubul sportiv. Iar pentru învățământ particular, în Ilfov găsim 66 de unități, dintre care 16 acreditate și 50 autorizate.
Hărți de vulnerabilitate pentru educația din Ilfov
De pe locul 15 la nivel național, la Evaluarea națională, Ilfovul coboară, la Bacalaureat, pe ultimul sau penultimul loc din țară
Cei mai buni elevi de clasa a VIII-a nu rămân în liceele ilfovene
Cauze și o hartă a riscului educațional
A doua problematică importantă a sistemului educațional ilfovean, discutată în cadrul celui mai recent Colegiu Prefectural, a fost legată de rezultatele elevilor.
Prof. dr. Cristina Ghiță, inspector școlar general adjunct, a făcut o analiză a situației pornind de la evaluarea națională, unde Ilfov-ul s-a situat pe locul 15 la nivel național (ca rezultate obținute în anul școlar care abia s-a încheiat), după care, la Bacalaureat, elevii din județ coboară până pe ultimul sau penultimul loc pe țară. Principalele cauze sunt legate, în opinia specialiștilor în educație, care au făcut referirile în contextul rezultatelor finale ale primei sesiuni de Bacalaureat, de faptul că, mai puțin de jumătate – respectiv 44,55% dintre cei care s-au prezentat la examen – au provenit din seria curentă; sau de faptul că, 45% dintre locurile disponibile în liceele ilfovene nu sunt ocupate în prima etapă de admitere, acestea fiind completate în etapele 2 și 3 de elevii corigenți și cu medii sub 5; sau de imposibilitatea respectării programelor școlare pentru Bacalaureat, ca urmare a lacunelor evidente ale elevilor care sunt admiși în liceele ilfovene – după cum spuneam mai sus – cu medii sub 5 (spre exemplu, la Liceul Tehnologic ”Pamfil Șeicaru”, din Ciorogârla, la profilul Electric, ultima medie de admitere a fost 2,73, iar profilul a fost ocupat, în prima etapă, în proporție de sub 20%, așadar, ar mai putea fi admiși în etapele 2 și 3, elevi cu medii și sub 2,73); sau de faptul că elevii buni, absolvenți ai ciclului gimnazial, pleacă spre liceele din București (peste 50%); sau de fluctuația cadrelor didactice.
Acestor elemente se adaugă nivelul de educație al familiei, un factor important în stabilirea vulnerabilității și a riscului de insucces școlar. Pentru că, numărul elevilor ai căror părinți sau reprezentanți legali dețin studii generale sau mai puțin reflectă existența unei vulnerabilități medii la nivel județean, care depășește valoarea de 50% (Găneasa, Tunari, Ștefăneștii de Jos, Jilava, Glina, Ciorogârla). Iar numărul elevilor care trăiesc în familii monoparentale, în grija bunicilor sau a altor rude, reflectă, de asemenea, o vulnerabilitate mare (20-30%), (Tunari, Ștefănești, Petrăchioaia, Glina, Vidra, Ciorogârla).
Un al treilea element este cel privitor la infrastructura pentru educație, existând în analiza vulnerabilității localități unde școlile nu dețin resurse suficiente.
Ținând cont de toate cele prezentate mai sus, s-a conturat harta de vulnerabilitate la eșec școlar în Ilfov – document care va fi afișat la sediul Inspectoratului Școlar Județean, astfel ca toți cei care ajung în instituție să vadă care este situația educației la nivelul județului.
Strategii detaliate
Pentru creșterea calității serviciilor educaționale la nivel liceal, reducerea abandonului în învățământul secundar și terțiar, îmbunătățirea infrastructurii școlare în liceele tehnologice, diversificarea ofertei educaționale în rândul acestora și creșterea ratei de absolvire, în paralel cu îmbunătățirea performanțelor elevilor la examenul de Bacalaureat – au fost gândite o serie de strategii detaliate, care propun soluții particulare. Aplicate, în mod integral, la nivel local, peste 4 ani, județul Ilfov s-ar putea încadra în media națională în ceea ce privește procentul de promovabilitate la examenul de Bacalaureat și inserția profesională.
Situația autorizării sanitare a unităților de învățământ din Ilfov
Direcția de Sănătate Publică (DSP) Ilfov a anunțat că, pentru anul 2016-2017, au fost autorizate, din punct de vedere sanitar, aproape toate unitățile de învățământ din județ.
Doar trei unități vor funcționa, însă, fără autorizație sanitară. Este vorba de Grădinița cu program prelungit nr.1 Otopeni, unde numărul copiilor înscriși depășește de două ori capacitatea unității; Școala gimnazială nr.3 Șindrilița, care a depus documentația la DSP Ilfov în vederea autorizării sanitare, dar, având în vederea faptul că grupurile sanitare exterioare nu sunt racordate la sursă de apă – DSP-ul a solicitat întocmirea unui plan de conformare, cu precizarea termenelor și a surselor de finanțare, demersuri care până acum nu au fost întreprinse și Seminarul Teologic Liceal ”Sf. Filofteia” Brănești – care nu a depus documentația în vederea autorizării sanitare. În acest caz, din datele deținute de către DSP Ilfov, unitatea a demarat demersurile pentru obținerea de fonduri în cadrul parteneriatului încheiat cu Ministerul Educației și Ministerul Dezvoltării Regionale privind sprijinirea unităților de învățământ care nu dețin autorizații sanitare de funcționare.
De menționat ar mai fi faptul că, în luna septembrie, conform Planului de acțiuni tematice aprobat de Ministerul Sănătății, DSP Ilfov va efectua noi acțiuni de control în unitățile de învățământ din județ.
