O inițiativă civică admirabilă

„Desfășurare de forțe” impresionantă, sâmbătă 10 noiembrie, în vecinătatea  ruinei Arenei „Viscofil” și a Bălții „Floarea Popeștilor”, din Popești-Leordeni. Peste 1.500 de oameni, adulți, tineri și copii au sosit aici pentru a da naștere unei „păduri cu o suprafață de 3,3 ha”, cum au precizat organizatorii, pe locului unei foste gropi de gunoi ilegale.

Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, ediția print, nr. 429

Proiectul, denumit „Plantăm fapte bune în Pădurea Cercetașilor”, este rodul inițiativei Centrului Local cercetăşesc „Lupii Ageri”, din orașul Popeşti-Leordeni. Lor li ­s-au alăturat reprezentanții inițiativei naționale pe bază de voluntariat „Plantăm fapte bune în România” (PFBRo), unul dintre proiectele Asociației EcoAssist, şi Consiliul Local Popeşti-Leordeni. Ocolul Silvic Brănești, care s-a implicat tot pe bază de voluntariat, a fost cel care a asigurat „asistența tehnică” a acestei activități, precum și materialul săditor, mai exact peste 21.800 de puieți de arbori, din specii specifice zonei ilfovene.

Ajutor generos din partea unor instituții și companii

Primăria, prin edilul Petre Iacob, și Consiliul local Popești–Leordeni au fost instituțiile care au pus la dispoziție terenul amintit, cu o suprafață totală de 4,5 ha, după ce acesta a fost curățat de gunoaiele aruncate acolo ilegal, iar apoi nivelat corespunzător. Totodată, scarificarea terenului (operațiunea de afânare a pământului – n.r.) a fost realizată de firma Gelda Impex Agricultura.

La susținerea proiectului s-au alăturat și companiile JYSK, ­Bergenbier şi Dedeman, parteneri PFBRo, dar și CEC Bank, Skanska, Daikin, Rossman, Eurosurvey, Philip Morris, KPMG, Rompharm, Eli Lilly, Biodeck, care au sprijinit financiar această inițiativă.

Iar firma „Restaurante-Cantine”, le-a pregătit voluntarilor multe bunătățuri, pe măsura efortului depus, cum ar fi sarmale cu carne, sarmale vegetariene, grătar de porc, de pui, cârnăciori, mititei, precum și cafea și ceai, la discreție.

O dovadă tulburătoare de solidaritate umană

Așadar, în ziua amintită, la Popești-Leordeni au sosit peste 1.500 de persoane, de toate vârstele, în frunte cu 1.038 de cercetași din București, Ilfov și Buzău, membri ai 19 Centre locale din municipiul și județele amintite. Lor li s-au alăturat câteva sute de voluntari din localitate, precum și reprezentanți ai companiilor amintite.

Ei au pornit, cu mic cu mare, plini de entuziasm, către sectoarele repartizate fiecăruia, pentru a-i oferi naturii o viitoare oază de verdeață, un loc care să purifice aerul atât de viciat al orașului ilfovean pe teritoriul căruia se întinde una dintre cele mai nocive gropi de gunoi ale regiunii București-Ilfov, cunoscută sub denumirea de „groapa de gunoi Glina” sau „Ochiul Boului”. Și, în ciuda faptului că pământul era tare ca piatra, din cauza secetei din ultima vreme, ei s-au achitat cu multă conștiinciozitate de sarcina lor

Pentru un aer mai curat, în Popești-Leordeni

Înaintea acțiunii de împădurire, Ovidiu Ciutescu, şeful Centrului Local „Lupii Ageri”, Popeşti-Leordeni, le-a explicat cercetașilor și voluntarilor prezenți că nașterea unei păduri nu se rezumă doar la plantarea puieților de arbori. „În primii 5 ani de zile, noi trebuie să ajutăm pădurea să crească. Adică, periodic, să venim s-o curățăm de buruieni, să scoatem copacii care nu s-au prins și s-au uscat, iar primăvara sau toamna să-i mutăm pe cei care au crescut foarte deși în locul celor care s-au uscat. Vreau să le mulțumesc celor care s-au implicat în această acțiune, celor de la EcoAssist pentru că ­ne-au întins o mână de ajutor și ni s-au alăturat și Primăriei că a fost de acord să ne cedeze acest teren, pentru că, iată, putem face o faptă bună de care vor beneficia cetățenii orașului care, peste 10 ani de zile, vor avea un aer mai curat, pentru că, știm cu toții, groapa Glina este foarte aproape de locul acesta, la nici 1 km de aici”, s-a adresat Ovidiu Ciutescu cercetașilor și voluntarilor.

„Plantăm fapte bune în România”, un proiect benefic

Bineînțeles, de la această acțiune nu puteau lipsi nici inițiatorii proiectului intitulat „Plantăm fapte bune în România”, adică voluntarii Asociației Eco Assist. „Ne aflăm în al 7 an de desfășurare a proiectului «Plantăm fapte bune în România», demarat în 2011. Acest proiect are în vedere, în special, plantarea arborilor pe terenurile degradate și neproductive ce nu mai pot fi folosite, pe care ni le pun la dispoziție primăriile din țară. Terenurile respective, ulterior, după ce puieții plantați ajung la stadiul de masiv, vor intra în circuitul silvic contribuind, astfel, la creșterea resursei naturale strategice de lemn. Am avut astfel plantări la Jegălia, Moinești, Arad și Timișoara, plantații care au ajuns deja la stadiu de masiv”, ne-a spus Mirabela, unul dintre voluntarii Asociației EcoAssist.

La rândul său, ing. Teodor Chiriac ­ne-a explicat în ce constă contribuția Ocolului Silvic Bră­nești, pe care îl conduce, precum și amănuntele tehnice ale unei plantări de puieți de succes.

„Este un teren pe care vrem să-l înnobilăm plantând stejar roșu, ulm, frasin și tei, în principal, iar în viitor se speră că va fi un parc al comunității din acest oraș. Noi, în calitate de ocol silvic, prin colegii mei pădurari, acordăm asistența tehnică pentru această plantare de arbori, care este efectuată pe o schemă de împădurire de 2 metri pe 2,70 m, mai precis cum trebuie săpată groapa, cum să așeze puietul în groapă și, cel mai important, cum să taseze bine pământul, pentru ca să nu rămână aer la rădăcină, având în vedere că solul este foarte uscat deoarece nu a mai plouat de foarte multă vreme”, ne-a spus ing. Theodor Chiriac, șeful Ocolului Silvic Brănești.

O concluzie plină de învățăminte

La final, Ovidiu Ciutescu, şeful Centrului Local „Lupii Ageri” Popeşti-Leordeni, ne-a vorbit despre importanța unor astfel de proiecte și inițiative și de rolul tinerilor cercetași în viața unei comunități.

„Cercetaşul se implică activ în viaţa localităţii şi a comunităţilor cu care convieţuieşte sau intră în contact. Aşa s-a întâmplat şi în Popeşti-Leordeni, oraş sufocat de blocurile construite la foc automat în ultimii ani, dar şi de munţii de gunoaie de la Glina. Fapta bună pe care o lăsăm în localitate se constituie în împădurirea acestei suprafeţe de teren cu material genetic din speciile frasin, stejar roşu, ulm, tei şi sânger. În lipsa unui parc, sperăm ca acest plămân verde să reprezinte o speranţă în plus pentru sănătatea locuitorilor, dar şi un îndemn către autorităţile locale în implicarea în construirea cât mai multor spaţii verzi. De ­altfel, este cel mai important proiect verde care se produce în istoria oraşului şi, probabil, printre cele mai importante – realizate în imediata vecinătate a Capitalei”, a punctat Ovidiu Ciutescu.