O nouă reuniune a Colegiului Prefectural Ilfov

@ Dificultățile în întreținerea și exploatarea cursului de apă impun noi lucrări de amenajare, pe care administrația locală a Capitalei le analizează

La sediul Centrului Național de Perfecționare a Pregătirii pentru Managementul Situațiilor de Urgență (CNPPMSU), din comuna Ciolpani, a avut loc, săptămâna trecută, reuniunea lunară a Colegiului Prefectural Ilfov, condusă de prefectul județului, Simona Neculae. Alexandru Popescu, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Ilfov – București, din cadrul Administrației Naționale ”Apele Române”, a prezentat lucrările de intervenție făcute asupra construcțiilor hidrotehnice din cadrul ”Amenajării complexe a râului Dâmbovița”, în municipiul București și județul Ilfov, în contextul în care, în aceeași zi, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, anunța demararea unui ”amplu proces pentru amenajarea şi valorificarea râului Dâmboviţa”.

Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, ediția print nr. 628

Râul Dâmbovița traversează județul Ilfov pe o lungime de 12 km, pe tronsonul adiacent satului Zurbaua și comunelor Dragomirești – Vale și Dragomirești – Deal, iar în zona comunei Chiajna acesta intră pe teritoriul municipiului București, pe care-l străbate de la nord-vest la sud-est pe o distanță de 22 km. Râul a ridicat de-a lungul timpului diverse probleme, din cauza fenomenelor hidrologice rezultate din traversarea orașului: inundații, înmlăștiniri și, ca urmare a acestora, cursul Dâmboviței a suferit o serie de amenajări. Acestea au generat însă, alte dificultăți în întreținere și exploatare.

Potrivit directorului Alexandru Popescu, primele lucrări de regularizare a cursului râului Dâmbovița au avut loc în anii 1880, și există dovezi fotografice în acest sens, din zona Halei Unirii, în jurul anului 1927. În jurul anului 1930, avem început și realizat ”planșeul Unirii”, din beton, peste râul Dâmbovița, demolat însă în 1986. Această demolare a făcut parte din ”amenajarea complexă a râului Dâmbovița”, execuția lucrărilor în București fiind demarată pe 5.07.1985. Amenajarea complexă a râului Dâmbovița a constat în principal în realizarea lucrărilor pentru: colector casetat de ape uzate, drenaj urban, cuvă de apă curată (regularizarea râului) amplasată peste colectorul casetat de ape uzate, refacere a podurilor și a pasarelelor pietonale, 11 construcții speciale dotate cu stavile clapet denumite noduri hidrotehnice, care au biefat cuva de apă curată și au creat luciul de apă cu scop ornamental și de creare a microclimatului, canivouri edilitare prin care rețelele sunt trecute de pe un mal, pe celălalt.

”Realizarea amenajării complexe a rezolvat o problemă extrem de gravă la nivelul anului 1980, deoarece râul Dâmbovița prelua și transporta prin oraș debitul de apă uzată neepurată, care depășea capacitatea de transport a colectoarelor de canalizare. Amenajarea râului a rezolvat această problemă, dar a generat alte dificultăți în întreținere și exploatare, respectiv:

@ cuva complet betonată, care în coada biefului amplifică fenomenul de insulă termică;

@ stavilele clapet au praguri înalte care favorizează colmatarea, fenomen care reduce secțiunea de curgere;

@ nu a fost realizat un sistem care ar putea asigura punerea în uscat în mod independent a unui bief, fără a întrerupe complet curgerea prin cuva de apă curată a biefului din aval;

@ nu s-au realizat rampe de acces cu utilajele în cuva de apă curată, cu excepția a două zone amenajate după 1990;

@ două dintre vechile structuri ale fostelor poduri Coșbuc și Șerban Vodă au rămas nedemolate și încastrate în structura planșeului Piața Unirii, reducând secțiunea de curgere;

@ decizia care interzicea amenajarea unui pod pe artera dintre actualul Palat al Parlamentului și Piața Alba Iulia a obligat proiectanții să realizeze o lucrare originală, prin care albia râului Dâmbovița să fie subtraversată pe sub pasajul rutier Unirii și peste galeria magistralei II de metrou, lucrare care a condus la reducerea severă a capacității de tranzitare a albiei și a generat în timp probleme structurale ce pun în pericol siguranța amenajării;

@ de asemenea, din cauza lipsei de spațiu, din cele 8 casete de sifonare, inițial prevăzute, au fost executate doar 4, fapt care reduce și mai mult capacitatea de tranzitare;

@ această capacitate de transport subdimensionată încă de la data realizării este supusă unui proces continuu de diminuare din cauza fenomenelor care măresc rugozitatea (dezvoltarea ve­getației și a scoicilor), depunerea mâlului, aglomerarea deșeurilor, etc.”, a explicat Alexandru Popescu.

PUZ Dâmbovița, pentru reglementarea și planificarea investițiilor viitoare în amenajarea și valorificarea râului

”Am demarat un amplu proces pentru amenajarea și valorificarea râului Dâmboviţa în beneficiul orașului și al locuitorilor săi! Un prim pas în acest sens este realizarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) pentru regenerarea coridorului râului Dâmboviţa, document care va avea rolul de a reglementa și planifica investiţiile și costurile aferente amenajării râului și zonelor adiacente. Lacul Morii, Institutele de Biologie, Universitatea Politehnica București, Grădina Botanică, Opera Naţională, Parcul Izvor, Parcul Natural Văcărești, Biblioteca Naţională sunt câteva dintre obiectivele pe care ne propunem să le includem în PUZ, pentru a putea ulterior să le valorificăm ca atracții și puncte cheie în proiect. De asemenea, ne propunem ca, prin acest PUZ, să planificăm noi soluții de regenerare urbană care vor reconecta oamenii cu cadrul natural și construit. Diminuarea riscului la inundații, creșterea suprafeţelor spaţiilor publice, valorificarea și protejarea patrimoniului, precum și reziliența la schimbările climatice sunt printre obiectivele prioritare ale acestui proiect. Partenerii pe care îi avem în derularea proiectului și care au atribuţii în acest sens sunt: Prefectura municipiului București, Prefectura judeţului Ilfov, Administrația Națională ”Apele Române” – Administraţia Bazinală de Apă Argeș – Vedea – Sistemul de Gospodărire a Apelor Ilfov – București, Metrorex, Apa Nova, primăriile de sector, primăriile ilfovene ale localităților Chiajna, Popești-Leordeni și Glina, Asociaţia ”Ivan Patzaichin – Mila 23”, Ordinul Arhitecţilor din România – Filiala București și Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București – ADIZMB”, a anunțat, la rândul său, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan.

Specializarea personalului pentru a reacționa eficient în situații de urgență

Organizarea reuniunii Colegiului Prefectural Ilfov la sediul CNPPMSU, din Ciolpani (care s-a înființat la 15 ianuarie 1951, la București, sub denumirea de Centrul de Instruire al Apărării Pasive a Teritoriului), a prilejuit participanților vizitarea instituției unde se formează, perfecționează și specializează personalul cu atribuții în domeniul managementului situațiilor de urgență, inclusiv din structurile de acțiune și intervenție, pentru creșterea gradului de operativitate și a capacității de reacție și acțiune a structurilor profesioniste și voluntare în vederea îndeplinirii atribuțiilor și misiunilor ce le revin. Comandantul CNPPMSU, col. Ionuț Alin Dobre i-a invitat pe oaspeți să viziteze și Biserica Sf. Mare Mucenic Mina, din incinta Centrului, construită în stil bucovinean, cu trei turle, realizată în întregime din lemn cu acoperișul din șindrilă, între anii 2000 și 2003, și sfințită în noiembrie 2003. Între anii 2009-2010, biserica s-a înfrumuseșat prin realizarea picturii în stil neobizantin, iar în 2011 s-a montat o nouă catapeteasmă.

Incident complicat, la sfârșitul anului trecut

Directorul SGA Ilfov – București a vorbit despre incidentul produs anul trecut, la radierul cuvei de apă curată a râului Dâmbovița, în bieful Mărășești, când, pe 27 decembrie 2021, personalul de tură al formației Eroilor – Operetă au observat la suprafața apei apariția unui vortex cu diametrul de circa 30 cm în zona amonte a biefului Mărășești, la circa 50 m aval de podul Operetă, pe malul stâng al râului.

”În vederea executării lucrărilor de intervenție s-au efectuat operațiuni pentru scăderea nivelului de retenție a apei în bieful Mărășești, precum reducerea debitului defluent din acumularea Lacul Morii de la 3,68 mc/s la 0,33 mc/s și deschiderea completă a vanei Dn 1000 a nodului hidrotehnic Mărășești. Cu doar două-trei zile înainte de sfârșitul anului 2021, personalul operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor Ilfov – București a intervenit pentru montarea unui batardou format din saci cu nisip și geotextil pentru a opri infiltrarea apei din cuvă în caseta de ape uzate. La finalizarea lucrării de intervenție provizorie, s-a mărit debitul defluent din acumularea Lacul Morii de la 0,33 mc/s la 4,03 mc/s. Alături de cei de la Apa Nova București SA s-a intervenit cu un mini-încărcător frontal și un utilaj aspirator pentru îndepărtarea mâlului depus pe radier, pentru identificarea zonei afectate și stabilirea măsurilor de remediere. S-a constatat tasarea cu circa 20-30 cm a unei porțiuni din radierul cuvei pe zona dintre caseta drenajului urban și colectorul casetat și piciorul taluzului, pe o lungime de 45 m, cu fisurarea unor plăci din beton armat de pe taluz. Apa Nova realizează inspecția casetei de ape uzate și a rețelei de canalizare din zona unde se constată inflitrații puternice la nivelul casetei nr. 1 (dinspre malul stâng), iar în ultima zi a anului trecut se instalează un batardou mobil din panouri de aluminiu și saci de nisip, pe o lungime de 50 ml, pentru a izola și pune în uscat zona afectată, în vederea executării lucrărilor de reparație. Pentru a le putea executa, debitul de 4 mc/s evacuat din acumularea Lacul Morii s-a tranzitat prin caseta de ape uzate, până la stabilizarea unui debit afluent de curca 1 mc/s. Pentru reparație s-au realizat lucrări de umplere în zona excavațiilor făcute pentru investigații, cu balast și bucăți mici de betoane sparte; umplerea zonelor cavernoase de sub peretele taluzului cuvei, cu beton poros, turnat cu pompa și au fost pregătite rosturile dintre planșeul casetelor și piciorul taluzului și refecute dalele de legătură dintre casete și piciorul taluzului cuvei. În urma execuției lucrărilor, s-a reluat tranzitarea unui debit defluent de 3,5 mc/s din Lacul Morii și s-a revenit la exploatarea normală, starea structurală a radierului și a taluzului betonat având o comportare bună”, a detaliat situația specialistul.

Sursa foto istorice http://art-historia.blogspot.com/2008/05/hala-unirii.html, respectiv blog Radu Oltean – Art Historia. Fotografiile amenajării casetei de ape uzate sunt preluate din arhiva tehnică IACERD.