Lumea se îndreaptă cu paşi repezi spre posibile pandemii care vor fi foarte greu de eradicat. Avertismentul vine din partea ministrului Sănătăţii din Germania, dr. Hermann Groehe care atenţionează asupra faptului că omenirea se va întoarce la era dinaintea penicilinei dacă nu se iau măsuri pentru distrugerea bacteriilor rezistente la antibiotice.
Un raport al Uniunii Europene arată că peste 25.000 de oameni mor anual, ca urmare a complicaţiilor noilor tulpini de bacterii, rezistente la tratamentele cu antibiotice. Iar cifra reflectă numai decesele înregistrate în comunitatea europeană, nicidecum şi pe cele la nivel global. Pentru a evita declanşarea unor pandemii, ministrul german, aflat în aceste zile la reuniunea miniştrilor Sănătăţii de la Berlin, le-a explicat omologilor săi că este nevoie de o mai bună colaborare a statelor dezvoltate pentru finanţarea cercetării unei medicini noi. Ministrul german a adus în atenţia celorlalţi miniştri necesitatea încheierii unor parteneriate în care producătorii să fie recompensaţi pentru a crea noi antibiotice.
Hermann Groehe, ministrul Sănătăţii din Germania: „Am putea pierde o armă chiar și împotriva unei boli infecțioase minore”
Antibioticele de tipul penicilinei este una dintre cele mai mari progrese din istoria omenirii. Datorită efectelor ei curative, decesele cauzate de anumite boli infecţioase au scăzut semnificativ. Acum însă, omenirea este în pericol deoarece, multe dintre tulpinile noi ale bacteriilor nu mai pot fi distruse cu niciun antibiotic. Până şi tuberculoza se dovedeşte a fi rezistentă la tratament. „Nu trebuie să existe o revenire la era pre-penicilină. Ar fi o evoluție dramatică dacă o armă atât de importantă împotriva agenților patogeni periculoși ne-ar fi luată… (Asta ar însemna) că am putea pierde o armă chiar și împotriva unei boli infecțioase minore”, a spus Hermann Groehe, ministrul Sănătăţii din Germania.
Descoperirea antibioticului care a revoluţionat lumea
Penicilina a fost descoperită de cercetătorul scoţian Sir Alexander Fleming, la data de 28 septembrie 1928. Pentru că avea o toxicitate mai scăzută decât antisepticele de atunci, ideea iniţială era ca penicilina să fie folosită doar pentru proprietatea ei dezinfectantă. După mai multe experimente, Fleming era convins că substanţa nu poate rezista mult timp în corpul uman, aşa că a intrerupt cercetările. Ulterior, în 1939, cercetătorul de origine australiană Howard Walter Florey, laureat al premiului Nobel, a reuşit să demonstreze acţiunea bactericidală in vivo a penicilinei. Astfel a ajuns produsul farmaceutic să fie folosit la scară largă în domeniul medical.
