Agentia Nationala de Administrare Fiscala propune Ministerului Finantelor Publice simplificarea procesului de administrare a impozitului pe veniturile persoanelor fizice.
Totodata, la cererea MFP, ANAF a transmis si cateva observatii la Amendamentele primite de la Comisia de buget finante a Camerei Deputatilor la proiectul de lege privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Astfel, ANAF solicita Ministerului revizuirea procedurii privind stabilirea platilor anticipate cu titlu de impozit, dupa cum urmeaza:
1. Stabilirea efectuării plăţilor anticipate cu titlu de impozit, în 2 rate egale, cu următoarele termene scadente: 25 iulie şi 25 noiembrie, in loc de 4 rate egale, cum este in prezent.
2. Menţinerea dispoziţiei potrivit căreia, în cazul impunerilor efectuate după expirarea termenelor de plată prevăzute de lege, contribuabilii au obligaţia efectuării plăţilor anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plată al anului precedent (este cazul contribuabililor care vor depune formularul 200 „Declaraţie privind veniturile realizate din România” după data de 25 iulie). Astfel, ca situatie de exceptie, platile anticipate cu titlu de impozit se vor stabili de organul fiscal, la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plata al anului precedent, prin
emiterea unei decizii de impunere (formular 260). Totodata, in aceasta situatie, ANAF propune ca dupa depunerea formularului 200, recalcularea platilor anticipate cu titlu de impozit si emiterea unei noi decizii de impunere (de recalculare a platilor anticipate, pe baza venitului estimat/realizat) sa se efectueze numai in situatia in care, suma reprezentand impozit stabilit initial (fiecare transa stabilita la nivelul impozitului datorat pentru ultimul termen de plata al anului precedent) difera cu cel putin 20% fata de suma reprezentand impozit recalculat (stabilit pe baza venitului realizat in anul precedent/estimat pentru anul de impunere).
Avantajele acestei propuneri constau in:
– eliminarea confuziei care se creează în rândul contribuabililor cu privire la sumele datorate, prin emiterea în cele mai multe cazuri, a unei singure decizii de impunere în cursul anului;
– reducerea numărului de plăţi efectuate în cursul anului, respectiv 2 plăţi în loc de 4 plăţi, cum este în prezent;
– simplificarea procedurii de stabilire a plăţilor anticipate şi reducerea costurilor de
administrare prin reducerea numărului de operaţiuni efectuate de organul fiscal referitoare la recalcularea plăţilor anticipate, emiterea şi comunicarea deciziilor de impunere de recalculare a plăţilor anticipate.
De asemenea, ANAF solicita simplificarea regimului fiscal aplicabil veniturilor anuale din cedarea folosinţei bunurilor din derularea unui număr de până la 5 contracte de închiriere in valuta.
Avantajele acestor reglementari constau in:
– eliminarea obligaţiei de completare şi depunere de către contribuabilii care au contracte de inchiriere in valuta, a declaraţiei privind veniturile realizate (formular 200);
– simplificarea modului de stabilire a venitului anual prin utilizarea unui curs unic de schimb valutar pentru evaluarea venitului, in scopul evitarii depunerii unei declaratii in plus
– simplificarea procesului de administrare prin eliminarea unor operaţiuni de procesare a declaraţiilor privind veniturile realizate (formularele 200), emiterea şi comunicarea deciziilor de impunere anuale;
– reducerea costurilor de administrare având în vedere ca, pentru un contribuabil se va emite numai decizia de impunere de plăţi anticipate (formular 260), impozitul stabilit în cursul anului fiind impozit final.
Propunerea vizeaza si simplificarea regimului fiscal aplicabil veniturilor din cedarea
folosinţei bunurilor din derularea unui număr de până la 5 contracte de închiriere inclusiv, prin stabilirea venitului net anual la nivelul categoriei de venit.
ANAF propune modificarea sistemului de impunere a veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor din derularea unui număr de până la 5 contracte inclusiv, prin cumularea veniturilor obtinute din respectivele contracte, la nivelul categoriei de venit.
Avantajele acestei propuneri sunt:
– cunoaşterea de către contribuabili a sumelor datorate şi facilitarea plăţii acestora, prin emiterea unei singure decizii de impunere (formular 260);
– eliminarea obligaţiei de completare şi depunere de către contribuabili a declaraţiei privind veniturile realizate (formular 200);
– simplificarea procesului de administrare prin eliminarea unor operaţiuni privind procesarea declaraţiilor privind veniturile realizate (formularele 200), emiterea şi comunicarea deciziilor de impunere anuale.
O alta propunere se refera la simplificarea procedurii de stabilire a impozitului pe veniturile din transferul, prin executare silită, a proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.
În cazul transferului de proprietate a bunurilor imobile prin procedura de executare silită, obligaţia stabilirii şi reţinerii impozitului să revină organului de executare silită, în momentul valorificării bunului imobil. Avantajele acestei propuneri sunt:
– eliminarea obligativitatii contribuabilului de a depune declaratia fiscala aferenta in cele zece zile de la data transferului , in vederea calcularii impozitului
– eliminarea obligativitatii organului fiscal de a calcula si incasa impozitului datorat de catre contribuabil, in termen de 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere
– contribuie la cresterea incasarilor la bugetul de stat
Toate aceste propuneri, precum si altele, vor fi supuse de catre ANAF spre analiza si adoptare de catre Ministerul Finantelor Publice care va decide oportunitatea modificarii Codului Fiscal in consecinta.
