România, țara tuturor posibilităților

Zilele trecute, ajunși la primăria din Cornetu, am întâlnit un locuitor al satului Buda, care avea o problemă, la prima vedere, absurdă. Deși își plătise impozitul pe proprietate la Cornetu, al cărui cetățean este, el primise un titlu executoriu, din partea primăriei Bragadiru, pentru neplata aceluiași impozit.

Absurdul situației pornește de la faptul că omul avea certificatul cadastral înregistrat pe teritoriul orașului Bragadiru, deși actele de proprietate erau emise de primăria din comuna Cornetu, pe teritoriul și în componența căreia se află satul Buda. Am aflat, ulterior, de la primarul Adrian Stoica, care l-a sfătuit pe cetățean să conteste titlul executoriu în instanță, că situația nu este singulară, iar anomaliile cadastrale le fac zile fripte atât locuitorilor din Buda cât și edililor din Cornetu.

Un scurt istoric

Era anul 1987, când vestea a căzut pe capul budenilor, ca un trăsnet. Satul lor, vechi de veacuri, urma să fie ras de pe fața pământului, pentru ca pe teritoriul acestuia să se amenajeze un lac de acumulare, pe râul Argeș, cel care acum este cunoscut sub denumirea de lacul Mihăilești. „Strămutarea a fost făcută abuziv, deoarece nu a existat niciun decret de expropriere. Acelor oameni nu li s-a luat numai casa, dar le-au fost scoși morții din cimitir. Apoi au fost mutați în blocurile construite de regimul comunist, devenind chiriași la stat”, își amintește primarul Adrian Stoica.

Reparația materială, mai mult decât necesară, s-a făcut după 1990. Pentru refacerea satului, a fost alocată o suprafață de 86 de hectare din teritoriul fostului IAS Bragadiru. Dar, atenție, suprafața respectivă aparținuse, anterior IAS-ului, tot cornățenilor, care aveau terenuri până la râul Sabar. Ce a urmat, însă, este o piesă de teatru absurd.

Înregistrări cadastrale făcute anapoda

Primarul Adrian Stoica ne povestește cum au decurs lucrurile: „Absolut toate restituirile au fost făcute legal, împreună cu Prefectura și Oficiul de Cadastru. De asemenea, toate titlurile de proprietate au fost eliberate de primăria din Cornetu. Cu toate acestea, primăriile din orașele Bragadiru și Măgurele susțin că o parte din terenuri sunt pe teritoriul lor. Totul pornește de la faptul că, atunci când s-au făcut unele documentații cadastrale, acestea nu au fost înregistrate pe teritoriul comunei Cornetu, ci la Bragadiru sau Măgurele. Sunt situații, de exemplu, în care un cetățean, să zicem, de pe strada Școlii nr. 84 figurează în satul Buda, comuna Cornetu, iar vecinul său de la nr. 86 figurează în Măgurele, sau în Bragadiru.”

Primarul din Cornetu susține cu tărie că nicio palmă de pământ din acea zonă nu aparține vreuneia dintre cele două localități. „Dacă un metru pătrat de teren din acea zonă a aparținut de Bragadiru sau Măgurele, ar fi însemnat că acesta ar fi fost în proprietatea cuiva din cele două localități, încă înainte de 1990, iar persoana respectivă l-ar fi revendicat. Dar nu există niciun caz de genul acesta”, afirmă Adrian Stoi­ca. El mai povestește și despre ce probleme a avut când a încercat să asfalteze străzile din Buda. Atunci când a trebuit să facă intabularea străzilor respective, de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Ilfov i s-a răspuns că porțiuni din acele străzi figurau ba la Bragadiru, ba la Măgurele. „Am dat în judecată OCPI, am câștigat și am reușit să facem intabularea, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă. Am pierdut pentru asta un an de zile, pentru că riscam să pierdem și fondurile pentru asfaltare. Conform Legii 2/1967, România este organizată în unități administrativ-teritoriale, dar se pare că cei de la OCPI cred că țara este organizată în parcele și tarlale… Toată această nebunie a început de la cadastru! Cadastrul trebuie făcut conform realității din teren. La noi s-a ajuns, astăzi, să delimităm terenul după cum arată cadastrul”, spune primarul.

Buda, primul PUG, după Revoluție

Adrian Stoica este de părere că singura soluție, în acest caz, este respectarea Legii 2/1968, cu privire la organizarea administrativ-teritorială a României, în care, spune el, este specificat faptul că satul Buda aparține de comuna Cornetu. „Buda nu a aparținut niciodată de Bragadiru sau Măgurele”, afirmă, cu tărie, primarul.

Mai mult, în anul 2009, primarii din Cornetu, Bragadiru, Măgurele, Clinceni, directorul OCPI și Prefectura Județului Ilfov au semnat un proces verbal de delimitare a satului Buda, comuna Cornetu. Dar, între timp, unii primari „s-au sucit” și nu mai vor să recunoască acel document.

Primarul ne-a mai arătat și un Plan de Urbanism General, întocmit în anul 2001 și aprobat de Consiliul Județean Ilfov și Ministerul Lucrărilor Publice. În el este cuprins și amplasamentul satului Buda.  Primul PUG al unei localități din România, ordonat de MLPAT și care datează din 1993, este cel al satului Buda.

Apartenența satului Buda poate fi stabilită doar prin referendum

„Primăria orașului Bragadiru a încercat, în anii 2008-2009, promovarea unui proiect de lege prin care Buda să fie trecută în administrarea acestei primării. Propunerea a fost respinsă de Parlament, deoarece nu exista o consultare a populației. Conform Constituției, apartenența unei localități poate fi hotărâtă doar de locuitorii acesteia, prin referendum. Puterea judecătorească, în această speță, nu are competențe. Instanța nu poate hotărî de cine aparține Buda. Puterea legislativă este autoritatea care are competența, dar condiționată de organizarea unui referendum”, ne spune primarul. Prin urmare, Adrian Stoica este hotărât să organizeze, cât de curând, o astfel de consultare a locuitorilor din Buda.