Arhivele Naţionale Ilfov au aniversat 10 ani de la reînfiinţare

Moment festiv la Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia

Pentru a marca împlinirea a 10 ani de la reînființarea Biroului Județean Ilfov al Arhivelor Naționale, reprezentanții acestuia, alături de cei ai Direcției Județeane pentru Cultură Ilfov și ai Asociației Arhiviștilor ”Dimitrie Onciul”, au organizat, pe 14 mai a.c., la Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia (alegând această locaţie, tocmai pentru a cinsti și memoria ”patronului spiritual”, Constantin Brâncoveanu, de la a cărui jertfă comemorăm anul acesta 300 de ani) dezbaterea cu tema: ”Provocări contemporane: gestiunea, inter-conectarea și valorizarea arhivelor electronice”.

”Obiectul manifestării este acela de a analiza efectele implementării societății informaționale asupra gestionării documentelor, din perspectiva aplicării și respectării principiilor arhivistice, precum și sursele de finanțare care pot susține acest demers”, a menționat, la debutul întâlnirii, Cristina Țineghe, șeful Biroului Județen Ilfov al Arhivelor Naționale.

Și, dată fiind actualitatea temei, îndeosebi a necesităţii de armonizare a practicilor de arhivare electronică cu cele consacrate în spaţiul european, manifestarea a prilejuit reunirea profesioniştilor din domeniul arhivistic, din mediul de stat şi privat. Astfel, a fost prezent Charles J. Farrugia, directorul general al Arhivelor din Malta, pe care organizatorii l-au evidențiat drept ”un profesionist în adevăratul sens al cuvântului, arhivist de 25 de ani, membru în toate organismele europene unde se dezbat probleme legate de arhivism”. Acesta s-a declarat onorat de invitație și impresionat de documentele – unele extrem de vechi și scrise în limba malteză – pe care le păstrăm în Arhivele Naționale, documente dezvăluite de către dr. Ioan Drăgan, directorul Arhivelor Naționale ale României (prezent, de asemenea, la Mogoșoaia). Mulțumind pentru aprecierile reprezentantului Maltei, Ioan Drăgan a vorbit, la rândul său, cu mândrie, despre ”echipa mica de arhiviști a României, care are sub 650 de oameni ce se încăpățânează să stăpânească o țară, din punct de vedere al documentelor”. ”După 1990, nu există nici o instituție în această țară, care să fi făcut atât de mult pentru democrația din România, cu atât de puține mijloace. Ne străduim să găsim, permanent, soluții pentru această situație și vrem să înclinăm puțin balanța din favoarea cercetării trecutului către controlul aplicării Legii arhivelor (…)”, a spus directorul Arhivelor Naționale ale României.

Știința trecutului

Printre invitați s-au aflat și dr. Bogdan Florin Popovici şi dr. Virgil Coman, şefi ai Arhivelor din Braşov, respectiv Constanţa, dar şi membri ai corpului profesional din Cluj-Napoca şi Bistriţa-Năsăud. La eveniment a fost prezent, de asemenea, prefectul judeţului Ilfov, Daniel Mihai Răşică. El a subliniat importanţa instituţiei Arhivelor Naţionale pentru buna desfăşurare a activităţii celorlalte instituţii ale administraţiei publice. ”Nu putem evolua, atât timp cât nu ne știm trecutul și înaintașii. Iar trecutul este reprezentat de dumneavoastră și de munca pe care o faceți. În numele Instituției Prefectului vă mulțumesc pentru efortul pe care-l depuneți! Și vorbesc aici, pe lângă efortul moral la care sunteți expuși și de efortul fizic și medical. Roadele muncii dvs. sunt folosite de alții și este mare nevoie de ele!”, a declarat Daniel Mihai Rășică.

Manifestarea s-a bucurat şi de interesul serviciilor deconcentrate ale judeţului Ilfov, multe dintre ele fiind reprezentate prin şefii de structură, iar mediul privat a fost reprezentat de SIVECO, certSIGN – UTI şi STEFADINA – Comserv SRL.

Sesiune științifică

Partea a doua a conferinței a fost structurată pe modelul unei sesiuni științifice, iar comunicările prezentate şi dezbaterile care le-au însoţit au fost orientate spre subiecte precum e-guvernarea şi arhivele, costurile conservării electronice și sisteme de management a documentelor. Carmen Dobrotă, director general al Autorităţii de Management – Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a vorbit despre oportunități de finanţare pentru eficientizarea administraţiei publice centrale și locale, iar tema a suscitat interes din partea celor din sală, care au adresat multe întrebări. Nu în ultimul rând, prelegerea invitatului din străinătate a dat prilejul racordării problematicii referitoare la arhivele electronice la tendinţele, programele şi recomandările europene în materie.

Arhivele – “Opera sacră a secolelor”, după definiția lui Nicolae Iorga

Instituţia Arhivelor Naţionale, din judeţul Ilfov de astăzi, își are originea în Filiala Arhivelor Statului judeţul Ilfov, care a funcţionat în perioada 1968-1981. În acest interval s-a reușit crearea unei bogate baze documentare adecvate, formată din fondurile arhivistice care au intrat în păstrarea și conservarea acesteia și menită să ilustreze activitatea actorilor instituţionali din judeţ. În păstrarea acestei structuri judeţene se aflau fonduri arhivistice create de:

•  instituţii administrative: Prefectura judeţului Ilfov și Vlașca, Preturile plășilor din judeţele Ilfov și Vlașca, primăria orașului Giurgiu și primăriile comunale din Ilfov și Vlașca, etc. 
•  instanţe judecătorești: Curtea București, Parchetul General al Curţii de Apel București, Tribunalul Ilfov și Vlașca etc.
•  instituţii economice: Camera de Comerţ și Industrie a judeţului Vlașca, Camera de Agricultură a judeţului Ilfov, Colecţia Băncii Federale din judeţul Vlașca, colecţia Băncii populare din judeţele Ilfov și Vlașca etc.
•  instituţii culturale și de învăţământ: Inspectoratul școlar al judeţului Ilfov și Vlașca, Comitetul Școlar al judeţului Ilfov etc.

Evoluţia instituţiei a fost strâns legată de cea a judeţului, așa că, odată cu desfiinţarea judeţului Ilfov (la 24 ianuarie 1981) și reducerea acestuia la Sectorul Agricol Ilfov, aflat în subordinea Bucureștilor, a fost desfiinţată și Filiala Judeţeană Ilfov a Arhivelor Naţionale. Reînfiinţarea în anul 1997 a judeţului Ilfov a determinat reînfiinţarea, în anul 2004, a unei instituţii judeţene specializate în administrarea, supravegherea și protecţia specială a Fondului Arhivistic Naţional.