„Temperaturile scăzute înregistrate în zona colinară a României (-4 grade C, până la -6 grade C), în perioada 20 – 24 aprilie 2017, reprezintă un fenomen rar, care nu a mai fost înregistrat de stațiile meteorologice ale stațiunilor noastre niciodată. Aceste temperaturi survin după o perioadă de temperaturi foarte ridicate din luna martie și prima jumătate a lunii aprilie, ceea ce a dus la un avans fenologic de 7 – 10 zile în perioada de temperaturi negative. Temperaturile minime au fost înregistrate de către senzorii din stațiile meteorologice ale unităților de C-D amplasate în livadă”, arată ASAS cu privire la situația din domeniul pomiculturii.

Instituția precizează că în această perioadă, speciile pomicole semințoase (măr, păr, gutui), nucifere (nuc) și arbuștii fructiferi (căpșun, afin, zmeur, coacăz) se aflau în plină fază de înflorire. Speciile pomicole sâmburoase (prun, cireș, vișin, cais, piersic) se aflau în faza de sfârșitul înfloritului până la fruct tânăr, în funcție de soi și zona climatică.

Conform ASAS, la prun, la Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești – Mărăcineni, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă (SCDP) din Râmnicu Vâlcea, SCDP Tg. Jiu, SCDP Voinești, s-au înregistrat pierderi de până la 95%. În zona Iași și Bistrița nu au fost înregistrate pierderi mai mari de 35%. Printre soiurile cele mai afectate sunt Stanley și Anna Spath. La cireș au fost puternic afectate în aceleași zone ca și prunul, soiuri ca Regina, Kordia în proporție de 95%. În zona Iași, cireșul a fost afectat în procent de 35%. La piersic și cais: zona principală Dobrogea nu a fost afectată.

Nucul a fost afectat 100% în zona colinară.

În cazul mărului au fost înregistrate pagube în special în zona Pitești, Voinești, Tg. Jiu prin afectarea florilor în proporție de 36% la soiul Golden, până la 80% la soiul Idared.

Cultura de căpșun a fost a fost afectată 90% în zona colinară.

Printre măsurile necesare, ASAS precizează determinarea cu rigoare a pagubelor înregistrate (prin secționarea organelor de rod), constatarea și transmiterea daunelor către comisiile locale.

Conform ASAS, lipsa/diminuarea rodului din acest an nu trebuie să ducă la abandonarea plantațiilor, recomandându-se tratamente fitosanitare pentru menținerea unui frunziș normal, care să susțină diferențierea rodului pentru următorul an (trebuie aplicată o tehnologie de criză prin diminuarea cantităților de îngrășăminte și aplicarea unor tratamente numai pentru sănătatea frunzișului).

Instituția susține că este necesară plata cât mai rapidă a primelor de asigurare la producătorii asigurați. În eventualitatea susținerii de către MADR a pierderilor, contravaloarea lucrărilor tehnologice deja efectuate în livezi până la înregistrarea pagubelor este de circa 2.500 lei/ha.

În domeniul viticulturii, înghețurile târzii au afectat lăstarii principali și implicit producția, diferențiat în funcție de amplasarea plantațiilor viticole și pornirea în vegetație a soiurilor vinifera.

În podgoriile din nordul Moldovei, mersul vremii a cuprins ninsori și temperaturi minime absolute în aer și sol sub pragul de îngheț al lăstarilor, care au condus la pierderi mari de 70 – 90%, refacerea butucilor fiind posibilă numai din mugurii dorminzi. În zona centrală (Odobești), temperaturile scăzute au afectat lăstarii principali mai ales la șes și la plantațiile tinere cu forme de conducere semiînaltă și înaltă.

În partea de S și S-E a Moldovei (Dealu Bujorului), temperaturile scăzute au afectat lăstarii principali și producția în proporție de 15 – 90%. În Dobrogea (Murfatlar) nu s-au înregistrat pierderi datorită dezmuguritului întârziat al majorității soiurilor. În podgoriile din Transilvania (Blaj) se estimează pierderi între 20 – 80% în cazul amplasării plantațiilor pe șes.

În podgoria Dealu Mare, temperaturile mici au afectat parțial producția (15 – 50%), iar în vestul țării, pierderi mai mari se înregistrează la șes și mai puțin pe versanți și platouri. De asemenea, pe șes s-au înregistrat pagube la plantațiile de portaltoi unde au înghețat lăstarii porniți în procent de 50%, ceea ce va determina o întârziere a vegetației cu aproximativ 2-3 săptămâni, care se va repercuta asupra numărului de butași maturați, într-un procent de 15% pierdere. O situație aparte o prezintă plantațiile din centrele viticole Bujoru și Pietroasa, unde se estimează pierderi și în plantațiile viticole amplasate pe versanți, de până la 60%.

„În concluzie, starea de vegetație a plantațiilor viticole la acest moment este bună, cu excepția plantațiilor viticole amplasate la șes și la baza pantei din majoritatea arealelor viticole, unde se estimează pierderi de producție cauzate de brume și înghețuri târzii, cuprinse între 15-100%. Gradul de afectare a rodirii plantațiilor de vie va putea fi stabilit mai precis ulterior, când plantele intră în vegetație normală”, se arată în comunicat.

ASAS recomandă refacerea vițelor afectate de brume târzii de primăvară în perioada dezmuguritului. Refacerea se bazează pe capacitatea de lăstărire a ochilor secundari încă neporniți în vegetație la survenirea brumei și a celor dorminzi de pe cordoane. Lăstarii fără rod se ciupesc când aceștia ajung la 5 – 7 frunze, pentru a provoca emiterea copililor purtători de inflorescențe.

De asemenea, instituția propune refacerea butucilor afectați de brumele târzii de primăvară, după emiterea lăstarilor.

În funcție de momentul apariției brumelor și intensitatea acestora este necesară aplicarea următoarelor soluții de refacere: tăieri de refacere a butucilor cu vârfurile lăstarilor afectați de brumele târzii de primăvară. Tăierea constă în suprimarea porțiunilor de lăstari afectate ireversibil (veștejite), refacerea vegetației fiind asigurată de copilii care pornesc de la subsoara frunzelor în curs de formare, care prelungesc vârfurile de creștere a lăstarilor. Vegetația se reface rapid, fără a fi afectată producția de struguri.

ASAS indică tăieri de refacere a butucilor afectați de brumele târzii pe 1/3 – 2/3 din lungimea lăstarilor. Se îndepărtează prin tăiere porțiunile de lăstari cu frunze și inflorescențe afectate. Refacerea vegetației are loc pe baza copililor emiși. Inflorescențele rămase neafectate, plus cele noi care se formează pe copili, pot asigura realizarea parțială a producției.

Totodată, ASAS recomandă tăieri de refacere a butucilor cu lăstari afectați integral de brumele târzii. Se suprimă prin tăiere lăstarii afectați de brumă de la punctul de inserție pe lemnul anual. Refacerea vegetației se bazează pe pornirea în vegetație a lăstarilor din ochii dorminzi de pe lemnul multianual. Lăstarii se ciupesc când ajung la 5 – 7 frunze, pentru a provoca emiterea copililor care sunt purtători de inflorescențe. Se asigură astfel elementele de rod pentru anul următor și chiar realizarea unei mici producții în anul în curs.