Avertismentul dr. Valeria Herdea, președintele CNAS: ”Vrem sau nu vrem să recunoaştem, suntem în epidemie de rujeolă”

Rujeola sau pojarul cum mai este denumită boala, este provocată de un virus, strâns înrudit cu virusurile pestei bovine sau răpciugii canine. Se trage din virusul care declanșează oreionul și din virusurile responsabile de apariția răcelilor. Boala se manifestă prin febră mare, în jur de 40,5 grade, tuse uscată, voce răgușită, secreții nazale și oculare și o erupție puternică ce apare mai întâi după urechi, pe față și pe gât, apoi se extinde pe tot corpul. Nu este exclus să apară și tulburări digestive însoțite de diaree și dureri abdominale care simulează apendicita. Pe fondul acestor simptome, apar și durerile de cap, indispoziția și iritabilitatea. Rujeola se răspândește prin contactul cu picăturile de salivă și secrețiile nazale pe care bolnavul le împrăștie în jur prin tuse, strănut, vorbire și în timp ce-și suflă nasul. Deși sunt rare cazurile, îmbolnăvirea poate surveni și în urma contactului cu obiecte contaminate, jucării, mobilier, vasele din care se consumă mâncarea etc.

Virusul care cauzează rujeola este mult mai activ în lunile reci pentru că este mult mai rezistent la frig decât la căldură. Bolnavul este contagios chiar și cu trei-patru zile înainte de a resimți primele manifestări. Acesta este și motivul pentru care rujeola se răspândește cu o repeziciune uimitoare. Persoana afectată trebuie să fie izolată, la domiciliu, cel puțin șapte zile după apariția erupției, fiind în continuare contagioasă. De regulă, tratamentul se realizează acasă, sub îndrumarea și supravegherea medicului. Internarea se impune atunci când apar complicații. În cele mai multe cazuri, complicațiile sunt pulmonare (pneumonie, abces pulmonar, pleurezie pulmonară purulentă) și duc la deces. Pornind de la premisa că este mai ușor să previi decât să tratezi rujeola, medicul recomandă măsuri de prevenție.

Vaccinarea copiilor la nouă luni, un an, ­într-o primă etapă și la vârsta de cinci ani, în cea dea doua etapă, rămâne singura cale de prevenție a bolii și de răspândire a ei. Având în vedere că nici celelalte state europene în care au fost înregistrate cazuri de rujeolă, încă nu au imunizat toate persoanele la risc, epidemia ia amploare. ”Prevenția poate să salveze starea de sănătate a populației, poate reduce morbiditatea și, nu în ultimul rând, reduce mortalitatea. (…) Suntem într-un episod în care vrem sau nu vrem să recunoaștem suntem în epidemie de rujeolă. Nu vrem să pierdem vieți omenești, soluția rămâne să ne vaccinăm. Avem vaccin, avem acces liber, este gratuit, avem o strategie națională de sănătate care permite vaccinarea mai multor grupuri populaționale. (…) Din punctul meu de vedere, accesul la un program național de vaccinare extins inclusiv pe parcursul vieții este un mare câștig. Întotdeauna am spus că țările bogate investesc în prevenție, iar țările sărace în tratament. Esențial pentru noi este transmiterea mesajului că boala poate fi prevenită în special prin vaccinare. Vaccinarea a dovedit că salvează vieți așa cum nicio altă intervenție nu a reușit în ultimii 200 de ani. (…) Vaccinul reprezintă printre primele zece descoperiri în domeniul sănătății preventive. Pentru noi, înțelegerea conceptului de prevenție este strâns legată de cea de sănătate. (…) La nivelul țării noastre, activitatea de prevenție reprezintă o treime din activitatea medicului de familie”, explică dr. Valeria Herdea, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Și președintele Coali­ției Pacienților cu Afecțiuni Cronice, Radu Gănescu, susține prevenția. ”Știm cu toții că a preveni este mult mai sigur și mai eficient și chiar mai puțin costisitor decât a trata sau a trăi o viață cu anumită patologie. (…) Încercăm să venim cu o informare cât mai corectă și cu o educare cât mai corectă a populației despre ce înseamnă partea de prevenție. (…) În momentul în care vorbim de vaccinare și vorbim despre prevenție nu ne gândim numai la persoana în sine. (…) Ar trebui să mă gândesc și la cei din jurul meu, ar trebui să mă gândesc și la cât de mult afectează familia în momentul în care eu sunt o persoană bolnavă și nu pot avea grijă de ea, fie că sunt aparținător, fie că am în grijă alți membri ai familie. Sau ce înseamnă o persoană sănătoasă care se îmbolnăvește și transmite această infecție către persoanele în vârstă care sunt la risc, către copii”, explică Radu Gănescu.

Teoria conform căreia rujeola este o boală a copilăriei tinde să devină un mit. Este adevărat că boala apare, în general mai mult la copiii cu vârs­te sub opt-nouă ani, dar, în ultimii ani, s-au descoperit tot mai multe cazuri și în rândul adulților. Se pare că pe măsură ce trece timpul, adulții își epuizează anticorpii induși prin vaccinul efectuat în copilărie și contactează virusul. Așa se face că, în plină epidemie, rujeola poate afecta și copiii, și adulții, deopotrivă. Boala este chiar mai gravă la adulți. Ei resimt mult mai puternic durerile, iar dacă au și o imunitate mai slăbită, riscă să sufere infecții grave. În special adulții care au fost vaccinați până în anii 1990, cu o singură doză, sunt expuși la rujeolă. S-a constatat că o singură doză de vaccin nu ține rujeola la distanță. ”Vaccinarea antirujeolică a început în 1978 în România, deci toate persoanele născute după 1977, ținând cont că vaccinarea se face la 9-12 luni, au fost vaccinate cu o singură doză, pentru că la acel moment se considera că o doză este suficientă. După introducerea vaccinului, incidența cazurilor de rujeolă a scăzut fantastic. În 2001-2002 ne-am trezit din nou cu un val de rujeolă, de data asta în rândul persoanelor de 20 și ceva de ani, care fuseseră vaccinate. Atunci am realizat că o singură doză nu este suficientă și s-a luat hotărârea să se facă și o doză de rapel. O persoană născută în 1977 și care se apropie acum de 50 de ani este posibil să facă rujeolă”, a declarat dr. Cătălin Apostolescu, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase ”Matei Balș”, din București, pentru Adevărul.ro.