Cinste cântecului ce a înflăcărat revoluționarii de la 1848. Ziua Imnului Național al României, sărbătorită solemn la Cornetu

Pe 29 iulie este Ziua Imnului Naţional, sărbătorită începând cu anul 1998, în urma unei hotărâri a Parlamentului României. Conform Dicţionarului explicativ al limbii române imnul reprezintă un „cântec solemn apărut odată cu formarea statelor naţionale și adoptat oficial ca simbol al unităţii naţionale sau de stat”.

Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, ediția print, nr. 462

Nevoia unui imn naţional al românilor își are rădăcinile în secolul al XIX-lea, într-o perioadă de mari frământări istorice, când se afirmă ideologia naţională. Era perioada idealurilor pașoptiste și în acest context, românii aveau nevoie de un mesaj mobilizator, de un cântec eroic care să-i încurajeze, să le dea patriotism și speranţă în lupta pentru plămădirea naţiunii române.

Așa a apărut „Deșteaptă-te, române!”, cântec care a înflăcărat revoluţionarii de la 1848.

Încă din momentul apariţiei, „Deșteaptă-te, române!” a fost un cântec menit să le fie alături românilor în cele mai grele momente ale istoriei lor. Versurile cântecului i-au chemat pe români la luptă, la (re)deșteptare.

Cornețenii s-au adunat cu mic, cu mare, pe 29 iulie, la sala de spectacole a Centrului Cultural al comunei Cornetu, pentru a sărbători o zi importantă a națiunii noastre pornind de la convingerea că este esențial să conștientizăm trecutul istoric al României.

Primăria Cornetu, prin Centrul Cultural al comunei a organizat un frumos eveniment în cinstea Zilei Imnului Național al României, manifestare  prezidată de viceprimarul Ion Stanciu, la care au participat elevi ai Școlii Gimnaziale, profesori și părinți, dar și cetățeni dornici să simtă solemnitatea acestei sărbători și să descopere istoria celor șapte Imnuri ale României.

Evenimentul a început cu un serviciu religios oficiat de părintele Daniel Tănase, preotul Parohiei Cornetu. Invitații au putut afla apoi informații importante despre semnificația Imnului Național, fiind ascultate cele șapte cântece care în ultimele trei secole au acces treapta supremă pe care o puteau dobândi – cea de Imn Național. Emoționant a fost și spectacolul artistic oferit de Corala Cornețenii, acompaniată la pian de prof. Ștefan Ciobanu, artiștii oferind publicului un buchet de cântece patriotice, sub bagheta dirijorului Marius Crucia­nu, director al Centrului Cultural Cornetu. Formația de dansuri populare Cornețenii, condusă de coregraf Florin Dobre, a venit cu trei dansuri din zonele principale ale țării, iar în încheiere  a mobilizat pe toată lumea la horă.

Ce trebuie știut despre Imnul Naţional al României

Imnul actual al României este compus în contextul Revoluţiei de la 1848. Poetul Andrei Mureșanu (1816-1863) se afla pe atunci la Brașov în calitate de profesor la Colegiul Latino-German din localitate și redactor la suplimentul literar „Foaie pentru minte, inimă și literatură” al periodicului „Gazeta Transilvaniei”. Lui îi va reveni misiunea compunerii unui cântec de luptă care să mobilizeze masele, alături de proclamaţiile și declaraţiile din presă din acele momente.

Poezia a fost publicată în numărul 25 din 21 iunie 1948 al „Foii pentru minte, inimă și literatură” sub titlul „Răsunet”.

După ce versurile au fost puse pe hârtie s-a ridicat problema identificării unui cântec adecvat acestora, menit să pună și mai bine stihurile în valoare și să le facă mai ușor de reţinut. Este o întreagă controversă cu privire la autorul de drept al melodiei. Sunt cunoscute trei ipoteze. Unele mărturii vorbesc de Andrei Mureșanu, părintele versurilor, ca fiind și autorul melodiei. George Ucenescu, compozitor ucenic al lui Pann, susţinea că el a fost cel care i-ar fi intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale, și deci el ar fi „autorul moral” al melodiei. Cântecul religios „Din sânul maicii mele” se pare că ar sta la originea melodiei actualului Imn de stat al României. O teorie des uzitată și încetăţenită în rândul opiniei publice românești îl desemnează pe Anton Pann, celebrul culegător și profesor de muzică veche, ca
fiind autorul melodiei.

Venirea comuniștilor la putere în România aduce acest simbol vechi al libertăţii românilor în postura ingrată de cântec interzis, deoarece, în condiţiile eliberării aduse de armatele sovietice, deșteptarea clamată de Mureșanu devenea improprie, aducând mai degrabă aminte de libertatea pierdută, decât de cea câștigată. O dată cu abdicarea forţată a Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, și alte marșuri și cântece patriotice au fost interzise.

Odată cu Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989, cântecul „Deșteaptă-te, române!”, practic instantaneu și generalizat, a fost cântat ca un adevărat imn naţional, înlocuind imnul comunist „Trei culori”. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, impunându-se majoritar, fără șovăială, sub formidabila presiune a manifestanţilor. Imnul este consacrat prin Constituţia din 1991.

Simbolistica lui naţională și rolul jucat în momentele cheie ale istoriei românești-Războiul de Independenţă, Primul și al Doilea Război Mondial, Revoluţia din decembrie 1989-au făcut ca opţiunea noului regim democratic de la București să se îndrepte după 1989 către creaţia lui Andrei Mureșanu.

Din 1998, la iniţiativa Senatului României, ziua de 29 iulie a devenit Ziua Imnului Naţional.

Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele trei și ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive.

Timp de câţiva ani „Deșteaptă-te, române!” a fost și imnul naţional al Republicii Moldova, fiind înlocuit în 1994 cu „Limba noastră”.

De-a lungul vremii, România a avut ca imnuri naţionale și următoarele cântece: „Trăiască Regele” de Vasile Alecsandri, cântat între anii 1866-1948: „Zdrobite cătușe”, în perioada 1948-1953, pe versuri de Aurel Baranga și muzica de Matei Socor „Te slăvim Românie” ce caracteriza prietenia dintre Uniunea Sovietică și statul român, fiind imn naţional între anii 1953-1977; „Trei culori”, în perioada 1977-1989, pe muzică de Ciprian Porumbescu.