Comuna Ciolpani a devenit, de ani buni, loc de pelerinaj la marea sărbătoare a Adormirii Maicii Domnului. În fiecare an, pe 15 august, mii de credincioși se adună la Mănăstirea Țigănești pentru a se ruga și a aduce mulțumire Născătoarei de Dumnezeu. În mijlocul pădurii, așezarea monahală își deschide porțile pentru pelerini, transformând hramul în cel mai important moment al verii duhovnicești din această zonă a Ilfovului.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov nr. 767, ediția print
Curțile mănăstirii s-au umplut și anul acesta de oameni veniți cu sufletul plin de credință și speranță. Atmosfera de rugăciune a fost întregită de frumusețea locului, lumina caldă a dimineții și glasurile păsărilor ce păreau a prevesti cântările bisericești. Soborul de preoți a săvârșit Sfânta Liturghie, iar rugăciunile s-au înălțat către cer cu bucurie și emoție.
Slujba de hram a fost oficiată de părintele arhimandrit Dionisie Constantin, consilier patriarhal coordonator și delegat al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, împreună cu protos. Andrei Nechifor, consilier patriarhal, protos. Calinic, duhovnicul mănăstirii, pr. Constantin Lupu de la parohia Progresul din București și diaconul Adrian Până, inspector eparhial. Prezența lor a întărit solemnitatea praznicului și a adus binecuvântare celor adunați la rugăciune.
„Mănăstirea aceasta este o oază de liniște”
Delegația Patriarhiei Române a fost condusă de părintele arhimandrit Constantin Dionisie, consilier al Atelierelor Patriarhale. Acesta a transmis mesajul de binecuvântare al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și a subliniat rolul Maicii Domnului ca mijlocitoare pentru fiecare creștin.
„La acest mare praznic al bisericii noastre ortodoxe, Adormirea Maicii Domnului, care este și hramul istoric al acestei Sfintei Mănăstiri, am bucuria de a fi delegatul Părintelui Patriarh Daniel și de a transmite în această calitate cuvânt de binecuvântare pentru Maica Stareță, pentru părinții slujitori ai acestei Sfinte Mănăstiri, pentru maicile care viețuiesc aici și țin rânduiala, și dumneavoastră tuturor celor care v-ați rugat astăzi împreună cu noi. Mănăstirea aceasta este o oază de liniște și de bucurie pentru toți cei care alegeți să plecați din aglomerația orașului și să vă retrageți pentru câteva ceasuri de rugăciune aici. Și ea este de la zi la zi mai frumoasă prin truda Maicii Starețe, a maicilor și părinților slujitori de la această Sfântă Biserică. De aceea, adresăm mulțumiri în numele Părintelui Patriarh, Maicii Starețe și ostenitorilor acestei Sfinte Mănăstiri și totodată adresăm îndemnul pe care l-am spus și la Sfânta și Dumnezeiască Liturghie să alergăm cu toții în orice moment al vieții noastre la rugăciunile Maicii Domnului, și atunci când avem bucurii, pentru ca Maica Domnului să ne ajute, și atunci când trecem prin necazuri. Maica Domnului este cea în care a bătut inima Fiului Lui Dumnezeu și tot prin ea bate inima de Mamă pentru noi creștinii astăzi în Împărăția Lui Dumnezeu”, a spus părintele arhimandrit.
În cuvântul său, acesta a îndemnat credincioșii să cheme permanent în rugăciuni ajutorul Maicii Domnului: „Să avem nădejde că Maica Domnului mijlocește pentru fiecare dintre noi și totdeauna Biserica face acest lucru pentru că la orice slujbă avem rugăciuni care sunt adresate Maicii Domnului, dar și în particular fiecare dintre dumneavoastră acasă, nu doar în postul adormirii Maicii Domnului, ci ori de câte de ori aveți posibilitatea să citiți un acatist către Maica Domnului, unul dintre paraclisele Maicii Domnului, având nădejdea că Maica Domnului ne ascultă și cu rugăciunea ei neîncetată ne protejează pe fiecare dintre noi pe marea acestei vieți în călătoria către Împărăția Lui Dumnezeu. Amin”, a mai spus părintele arhimandrit.
După liturghie, s-a săvârșit parastasul pentru ctitorii mănăstirii, iar pelerinii au primit anafură și pachete pregătite de obștea monahală, ca semn al bucuriei praznicului.
„Sfânta Maria Mare”, una dintre cele mai importante sărbători ortodoxe
Adormirea Maicii Domnului, cunoscută și sub numele de „Sfânta Maria Mare”, este una dintre cele mai importante sărbători ortodoxe. Ea marchează nu doar trecerea Fecioarei Maria la cele veșnice, ci și ridicarea ei la cer, ca mijlocitoare pentru întreaga omenire. Potrivit tradiției, Maica Domnului a primit vestea mutării sale de la un înger, iar înainte de a-și da sufletul, și-a împărțit veșmintele săracilor și le-a lăsat ucenicilor promisiunea de a mijloci necontenit pentru lume.
Pentru creștinii ortodocși, această sărbătoare are o semnificație aparte: Maica Domnului nu este doar Născătoare de Dumnezeu, ci și „rugătoare nebiruită”, adică sprijin și mijlocitoare pentru toți credincioșii. De aceea, 15 august este și un moment de reînnoire a credinței, iar postul dinaintea sărbătorii are rolul de a pregăti sufletul pentru bucuria întâlnirii cu Hristos prin rugăciunile către Maica Sa.
Totodată, sărbătoarea are o însemnătate aparte pentru viața de familie și comunitate. În tradiția românească, Sfânta Maria Mare este considerată un hotar între vară și toamnă, zi de protecție pentru gospodării și pentru rodul pământului. Numeroase biserici și mănăstiri își serbează hramul în această zi, iar pelerinajele devin prilej de comuniune și întărire în credință.
Mănăstirea Țigănești, un colț de rai
Mănăstirea Țigănești este unul dintre cele mai cunoscute așezăminte monahale din Ilfov, având o istorie ce coboară până în 1776, când este menționată pentru prima dată într-un act de vânzare al moșiei. La început a fost un schit de călugări, dar în 1805 a devenit mănăstire de maici, prin decizia Mitropoliei.
Biserica mare, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, a fost ridicată în 1812, în stil neoclasic, cu pridvor închis, pronaos, naos și altar, fiind prevăzută cu două turle – una octogonală și alta cu 12 laturi. Ansamblul cuprinde și biserica cimitirului, cu hramul Sfintei Treimi, bolnița și turnul clopotniță. În incintă se află și arhondaricul, transformat astăzi în muzeu, unde sunt expuse icoane, manuscrise și o colecție valoroasă de broderii și țesături liturgice.
De-a lungul secolelor, mănăstirea a trecut prin perioade de înflorire, dar și prin momente grele, mai ales după secularizarea averilor mănăstirești din 1863 sau după Decretul 410 din 1959, când multe maici au fost îndepărtate. Cu toate acestea, viața monahală a renăscut, mai ales datorită atelierelor de covoare și broderii, înființate în 1923, care au devenit un reper de artă și tradiție.
Astăzi, obștea numără peste o sută de maici și surori, iar mănăstirea continuă să fie un centru de spiritualitate și cultură, unde zilnic se oficiază Sfânta Liturghie și celelalte rânduieli monahale. Prin frumusețea bisericii, liniștea pădurii și dăruirea viețuitoarelor, Mănăstirea Țigănești rămâne un colț de cer la marginea Bucureștiului și un loc de întâlnire pentru mii de credincioși, mai ales la marile praznice.
Potrivit Arhiepiscopiei Bucureștilor, Mănăstirea Țigănești este un adevărat centru de spiritualitate ortodoxă, unde tradiția rugăciunii se împletește cu munca și unde fiecare pelerin descoperă bucuria de a fi mai aproape de Dumnezeu.
