Tratamentul seminţelor cu neonicotinoide se face sub stricta supraveghere a Autorităţii Naţionale Fitosanitare, iar Regulamentul European 11.07/2009 permite acordarea unor derogări în ceea ce priveşte utilizarea acestor substanţe în cazul în care sănătatea plantelor este ameninţată de pericole ce nu pot fi evitate cu alte mijloace, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.
„Revenind la derogarea acordată, este foarte important să subliniem că tratamentul cu neonicotinoide se face sub stricta supraveghere a ANF, însămânţarea se face cu indicarea parcelei unde s-au folosit seminţe tratate, iar apicultorii sunt informaţi cu privire la acest aspect”, a explicat Chesnoiu.
El a subliniat că orice decizie pe care o ia la nivelul MADR are în spate „o fundamentare temeinică şi o argumentaţie solidă“, construite pe baza dialogului direct cu cei cărora li se adresează măsurile luate.
Chesnoiu a precizat că, în ceea ce priveşte acordarea derogării pentru folosirea neonicotinoidelor în tratamentul seminţelor, Regulamentul European 1107/2009 permite acordarea acestor derogări în situaţia în care „sănătatea plantelor este ameninţată de pericole ce nu pot fi evitate cu alte mijloace rezonabile”.
Doi dăunători fac ravagii în culturi
„Altfel spus, Comisia Europeană a decis interzicerea utilizării uzuale a neonicotinoidelor, dar permite folosirea controlată a acestora, prin decizia statelor membre, în caz de atac al dăunătorilor. România este binecuvântată cu un sol fertil, dar, în acelaşi timp, bogat în dăunători. Dintre aceştia, doi fac ravagii în culturile de porumb şi floarea soarelui: Tanymecus dilaticollis, denumită popular răţişoara porumbului şi Agriotes spp. cunoscut sub numele de viermele sârmă. Sunt fermieri în ţara noastră care din cauza nivelului ridicat al infestării solului cu aceşti dăunători au fost nevoiţi să întoarcă brazda. (…) Sunt dăunători pentru a căror combatere eficientă nu există altă substanţă decât insecticidul din grupa neonicotinoidelor, folosit la momentul însămânţării, tocmai pentru o limitare cât mai bună a efectelor acestor pesticide pentru mediu. Celelalte state care nu folosesc neonicotinoide, nu o fac pentru că e interzisă folosirea uzuală, ci pentru că nu mai au urgenţa cerută de Regulament. Nu se mai confruntă cu acţiunea acestor dăunători, care pot compromite până la 30% din producţie. Statele respective au eliminat aceşti dăunători prin instituirea în trecut a obligaţiei de însămânţare doar cu seminţe tratate cu neocotinoide. După ce au îndepărtat această problemă, au susţinut interzicerea folosirii acestui tip de pesticid, iar acest lucru poate fi privit inclusiv din perspectiva competiţiei extrem de strânse a rezultatelor în agricultură”, a punctat ministrul Agriculturii.
Articol apărut în ediția print a Jurnalul de Ilfov, nr.585
