Costumul popular tradiţional este cel mai bun ambasador al României. Frumoasele piese vestimentare care compun portul nostru au adus României şi două recorduri mondiale, unul pentru cea mai mare mulțime de oameni îmbrăcați în costume populare, adunați în același loc şi încă unul, înregistrat în Guiness Book drept cel mai mare dans tradițional românesc. De ce o lume-ntreagă este fascinată de costumul tradiţional românesc?
- Costumul popular muntenesc
“Ansamblu vestimentar de o remarcabilă valoare artistică, costumul tradiţional din Muntenia, indiferent de zona etnografică, a contribuit semnificativ la afirmarea portului popular ca formă semnificativă a creaţiei ţărăneşti şi dezvoltarea patrimoniului etnografic românesc. Varietatea soluţiilor plastico-decorative, rafinatele armonii cromatice şi originalitatea interpretărilor diverselor categorii de motive au generat o expresie estetică inconfundabilă pentru fiecare tip de piesă. Un loc de frunte în ierarhia costumului muntenesc, pentru fastul, eleganţa, înalta valoare artistică şi prestigiul pe care l-a dobândit dincolo de graniţele zonelor de origine, revine portului femeiesc din Muscel şi Argeş. Ia, fota şi marama acestor costume sunt, fiecare, un exemplu de performanţă tehnologică şi măiestrie artistică. Pentru eleganţa şi preţiozitatea materialelor, iile, fotele şimaramele muscelene, au fost adoptate în multe zone ale ţării ca embleme ale costumului naţional”, explică specialiştii în Etnografie ai Muzeului Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”.
- Portul popular oltenesc
“Portul popular oltenesc, prin varietatea pieselor ce-l compun, al tehnicilor şi materialelor folosite, a organizării decorurilor, pe suprafaţa pieselor şi motivelor decorative utilizate reprezinta unul din cele mai complexe domenii ale artei populare. Oltenia, zonă etnografică cu o individualitate artistică de mare expresivitate, cunoaşte o mare diversitate de tipuri de costume. Specificităţile sunt determinate de dispunerea şi tratarea motivelor sau de importanţa mai mare acordată unei anumite piese din ansamblul costumului, ca urmare a unui mediu cultural -artistic diferenţiat, generat de condiţiile social-economice diferite. Costumul gorjenesc de exemplu, este alcătuit din catrinţe (cea din faţă numită fâstâc, iar cea din spate cătrinţoi), apoi vâlnic, cămaşă sau ciupag cu poale, cârpă de bumbac sau borangic, cojocul şi şuba pe timp de iarnă. Ceea ce caracterizează costumul de Gorj este armonia cromatică, tonurile vii de albastru, roşu şi alb, decorul variat al vâlnicelor format îndeosebi din motive geometrice ca: romburi, cruciuliţe, spirale”, potrivit folcloroltenesc.ro.
- Costumul popular moldovenesc
“Trăsătura specifică costumului moldovenesc o dă culoarea albă a pînzelor nevopsite de bumbac, cînepă, care se purtau la corp şi ca piese ale portului de vară, avînd un caracter ecologic. Decorul costumului moldovenesc se bazează pe armonia culorilor naturale (alb, bej, sur, negru, cafeniu, gălbui), pe motive ornamentale geometrice şi vegetale stilizate. Tehnica de împodobire este broderia cu una, două, trei culori cu punct de: cruciuliţă simplă, broderie „plină” sau „butuc” pe fire numărate – segmentată şi liberă – naturalistă. În executarea costumului popular manual fiecare fată îşi pregătea desinestătător costumul, stăruindu-se să-i dea originalitate şi irepetabilitate, respectînd o tradiţie veche, care spunea: desenul nu se copie, dar se „fură cu ochii”. Datorită acestei legi nescrise în arta populară moldovenească nu vom întîlni două ii, două costume la fel, asemenea şi covoarelor. Se socotea fapt ruşinos copierea modelului, se practica perfectarea, crearea noilor desene prin asemănare, prin memorizare, care aducea la crearea noilor motive şi compoziţii decorative. Costumul popular moldovenesc destinat pentru femei include în structura sa aşa componente ca: învelitoarea de cap, de corp, încălţămintea, bijuterii şi accesorii, care reieşind din diferite situaţii concrete sau condiţii de funcţionare, importanţa zilei şi sărbătorii, la rîndul său se modifică, se schimbă. Toate acestea mai ţin şi de vârsta şi statutul social al femeii, caracterul sezonier şi felul ocupaţiei, simbolistică şi preferinţe, zonă de circulaţie şi etc. Ansamblul costumului bărbătesc comparativ cu cel femeiesc conţine mai puţine variante tipologice şi este decorat mai redus. Piesele, care definesc aspectul vizual – decorativ ale costumului bărbătesc sunt: cămaşa, iţarii şi brâul, căciula sau pălăria, sumanul, cojocul şi mantaua”, spun etnografii.
- Portul popular transilvănean
“În cadrul portului femeiesc tradițional românesc, cămașa a constituit întotdeauna piesa principală, care evidenția în cel mai înalt grad – prin ornamentică, prin calitatea materialelor și a execuției – statutul social-economic și personalitatea purtătoarei. Numită local ie, cămeșe, spăcel, ciupag etc., ea a intrat în conștiința publică cu prima denominație, devenită generică. În Transilvania se regăsesc ambele mari tipuri tradiționale de croi, caracteristice cămășii țărănești: cel „carpatic” (cu toată lățimea corpului și a mânecilor adunată în crețuri, la baza gâtului) și cel de tip „poncho” (cu fața și spatele corpului croite dintr-o singură bucată și cu mâneca prinsă la umeri). Utilizând elemente de croi complementare, tehnici și motive decorative diferite, cămășile prezintă o mare diversitate, fiind reprezentative pentru comunitățile din care provin și având, în consecință, o importantă funcție identitară cu caracter local și zonal. Deși, în timp, datorită diferitelor influențe culturale, croiul, tehnica și motivele decorative pot suferi schimbări, acestea trec întotdeauna prin filtrul gustului comunitar, păstrându-se rolul de marcare a apartenenței la comunitatea respectivă”, scrie muzeul-etnografic.ro, Muzeul Etnografic al Transilvaniei.
- Costumul popular dobrogean
Caracteristic regiunii dobrogene este faptul ca alaturi de populatia romaneasca se gasesc si alte minoritati nationale: lipoveni, bulgari, turci, macedoni si tatari, astfel portul din Dobrogea pastreaza aspectele specifice multitudinii etnice. Astfel, în Dobrogea se regăseşte atât portul românesc cât şi cel lipovenesc, bulgăresc, tătar, macedonean şi turcesc.
Ştiaţi că…
- În România există 112 costume tradiţionale?
- Banatul are 12 tipuri de costume populare?
- În Clisura Dunării, interferenţa dintre zona Banatului montan şi Defileul Dunării există doar un singur tip de costum popular?
- Zona Caraş-Severin are cinci porturi populare?
