Autoritățile  au lansat în dezbatere publică, pe site-ul MADR, metodologia pentru stabilirea normelor de venit utilizate la calcularea impozitului pe care trebuie să îl plătească fermierii.

Potrivit proiectului, dacă în cursul anului fiscal de realizare a venitului, culturile agricole/plantaţiile contribuabililor sunt afectate de fenomene meteorologice nefavorabile ce pot fi asimilate dezastrelor naturale – fenomene meteorologice precum îngheţul, grindina, poleiul, ploaia, seceta etc., în urma cărora se produc pierderi de peste 30% din producţia medie utilizată de către Direcţiile pentru agricultură judeţene, normele de venit utilizate la impunerea veniturilor obţinute din exploatarea terenurilor agricole în cauză se vor reduce corespunzător gradului de afectare. 

● Valoarea producţiei vegetale reprezintă rezultatul exprimat în lei/hectar, obţinut din înmulţirea producţiei exprimate în kg/hectar pentru fiecare cultură/plantaţie, ca medie pe cei trei ani precedenţi anului fiscal de realizare a venitului, cu preţul exprimat în lei/kg, ca medie pe cei trei ani precedenţi anului fiscal de realizare a venitului. 

● Cheltuielile efectuate pe parcursul unui an agricol se exprimă în lei/hectar.

● Normele de venit reprezintă rezultatul exprimat în lei/hectar, obţinut prin diferenţa dintre valoarea producţiei vegetale şi cheltuielile efectuate, pentru fiecare cultură/plantaţie. 

● Valoarea nominală a unei norme de venit se stabileşte potrivit următorului model de calcul: 

P (kg/ha)= ( PM 1 +PM 2 +PM 3)/3

p (lei/kg)=(pm 1+pm 2+pm 3)/3 

VPV (lei/ha)= P (kg/ha) x p (lei/kg)

NV (lei/ha) = VPV (lei/ha) – C (lei/ha)

în care:

P – producţia pe judeţ, ca medie pe ultimii trei ani, a producţiilor pentru fiecare cultură/plantaţie;

PM 1,2,3 – producţia medie pe judeţ, pentru fiecare dintre anii 1, 2 şi 3 de calcul, pentru fiecare cultură/plantaţie; 

p – preţul pe judeţ, ca medie pe ultimii trei ani, a preţurilor pentru fiecare produs agricol;

pm 1,2,3 – preţul mediu pe judeţ, pentru fiecare dintre anii 1, 2 şi 3 de calcul, pentru fiecare produs agricol;

VPV – valoarea producţiei vegetale;

C– totalul cheltuielilor efectuate pentru obţinerea producţiei;

NV – norma de venit;

● Pentru păsările de curte, norma de venit se calculează pentru cei care dețin efective mai mari de 100 capete. În această normă de venit, producția de ouă va avea  o pondere de 60%, iar producția de carne va reprezenta 40% din efectiv.

● Pentru vaci şi bivoliţe, veniturile se stabilesc pe baza: 

a) producţiei medii de lapte la nivel judeţean pe ultimii 3 ani, care se înmulţeşte cu preţul mediu de valorificare a producţiei estimat pentru anul în curs.

b) valorii la înţărcare a viţeilor; greutatea la înţărcare, estimată la 80 kg, se înmulţeşte cu preţul mediu pe kg estimat pentru anul în curs. 

c) valorii animalelor reformate; se estimează un procent de reformă de 20% şi o greutate vie a animalelor reformate de 400 kg. Valoarea animalelor reformate se stabileşte prin înmulţirea greutăţii vii cu preţul mediu pe kg estimat pentru anul în curs.