Direcția pentru Agricultură Județeană Ilfov sprijină micii fermieri Târg de produse agricole româneşti, la Ferma Animalelor din Pantelimon

Așa cum se cunoaște, micii producători din județul Ilfov se lovesc de o mare problemă și anume faptul că nu reușesc să-și comercializeze pe deplin produsele. Mai mult, cei care le cumpără producția en-gros le oferă prețuri derizorii și nu le emit documente fiscale care să ateste vânzarea acestor produse. În aceste condiții, mulți dintre ei rămân cu legumele nevândute, din cauză că nici piețele agroalimentare nu sunt o soluție, ele fiind în cea mai mare parte la cheremul „samsarilor”, cum sunt ei cunoscuți, care fixează prețurile produselor agricole după bunul lor plac.

Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, ediția print, nr. 466

În aceste condiții, Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ) Ilfov a demarat o inițiativă de organizare a unor târguri pentru micii producători, care să-i aducă mai aproape de doritorii de produse românești proaspete și de calitate.

Un astfel de târg a avut loc sâmbătă, 31 august, la cunoscuta Fermă a Animalelor din Pantelimon. Gazda acestui târg, organizat la inițiativa directorului DAJ Ilfov, Georgiana Ene, a fost doctorul Mihai Petcu, unul dintre cei mai cunoscuți crescător de animale din Ilfov și, de ce nu, din România.

La această a doua ediție, au fost prezenți 7 producători din Ilfov, din Buriaș-Periș, Izvorani-Ciol­pani, Berceni și Vidra. Printre aceștia s-au mai numărat reprezentanții Sta­țiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa, din Moara Domnească, comuna Găneasa și Ilie Nistor, apicultor din București.

1 of 21

La târg, printre invitați s-au numărat și prefectul județului Ilfov, Mihai Niță, și directorul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Cristian Șlincu.

Gospodarul este un artist, iar fiecare legumă este capodopera lui…

… stătea scris pe șorțul fermierului Cristian Dumitrescu, din comuna Vidra, când am ajuns în „poienița” frumos amenajată din ferma dr. Mihai Petcu. Și ne-am convins că așa este, după ce i-am văzut, de jur împrejurul acestui spațiu verde, pe cei șapte producători care își etalau, care mai de care mai îmbietor, produsele lor: tomate zemoase și frumos mirositoare, din toate soiurile, castraveți, conopidă, salată verde, miere de albine, dar și produse preparate în gospodăriile proprii, cum ar fi bulion de roșii, zacuscă, dulcețuri, ardei iuți în oțet și multe alte bunătăți, despre care veți afla în continuare.

Palincă de mure á la Emil Tojeschi

Așadar, ajunși la ferma din Pantelimon, am încercat să stăm de vorbă cu producătorii sosiți aici.

Primul fermier cu care am vorbit a fost Emil Tojeschi membru al viitoarei cooperative „Grădina Gospodarilor”, proprietarul celei mai mari și unicei plantații de mure din Ilfov, în Izvorani, comuna Ciolpani.

„Am venit aici cu dulceață de mure din producția proprie. Avem dulceață de mure cu zahăr, dar și fără zahăr, pentru cei care au probleme cu diabetul. Avem și zacuscă tradițională, făcută în casă, la tuci, dar și miere de salcâm obținută din stupina din plantația de mure. Acolo am adus niște stupi de albine pentru o mai bună polenizare a plantației, albine care s-au tot înmulțit și, în consecință, am obținut și miere pe măsură, pe lângă polenizare. Iar în aceste sticle avem un distilat din mure, care are 43 de grade, un fel de palincă, care este produsă din ce rezultă de la vinul de mure pe care îl producem. Mai avem și afinată de pe o plantație de dimensiuni mai mici. Îmi pare rău că nu am adus vinul de mure, care încă nu e gata, el nu s-a limpezit, mai fermentează încă.

La început, am făcut în glumă aceste produse derivate din mure și am constatat cu plăcută surpriză că au avut un impact foarte bun asupra clienților mei. Sunt foarte căutate și am rămas fără produse”, ne-a spus producătorul.

Bulion de tomate de la Buriaș, zacuscă de Berceni și mere de la Moara Domnească

Alături de acesta se afla și Bogdan Burlacu, cultivator de legume din Buriaș – Periș, și el unul dintre membrii în viitoarei cooperative agricole „Grădina gospodarilor”.

„Sunt în premieră la un astfel de târg. Am venit la solicitarea Direcției pentru Agricultură Județeană ( DAJ) Illfov. Am venit aici să încercăm și altceva, în afară de a cultiva tomate, așa că am adus aici bulion de roșii făcut în casă, fără conservanți, îl fierbem în jur de 7 ore, și ardei iuți murați. Sunt produse pe care le facem ca pentru noi, acasă, doar că folosim sticle noi, etichetate. Totul este produs în condiții de igienă maximă. Cea mai mare parte a producției reușim să o comercializăm pe internet”, ne-a explicat fermierul.

Din comuna Berceni a venit un fermier, Marin Borcan, atât cu legume, cât și produse preparate din fructe și legume. „Am aici ardei gras, ardei California, am gogoșari, tomate Grasă românească, Galbenă, Țâța Caprei. Mai am adus aici zacuscă preparată în casă, pastă de bulion, ketch-up picant, dulceață de corcodușe, care cred că e cea mai bună dintre toate, fără conservanți, sterilizate doar la bain-marie. Produsele le vând la mine în comună unde am închiriat un spațiu. Concetățenii mei îmi cunosc produsele le apreciază și sunt foarte căutate”, a afirmat Marin Borcan.

În imediata vecinătate a fermierului din Berceni își expunea produsele Gheorghe Ivan, reprezentant al Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa, cu sediul în Moara Domnească, comuna, Găneasa, care ne-a spus că a venit la târg în special cu soiuri de fructe, mere în special, create în această stațiune de cercetare, cum ar fi Jonagored, Generos și Sir Prise.

Ilie Nistor este îngrijorat de soarta apiculturii românești

Ilie Nistor ­apicultor, membru al Asociației Cres­cătorilor de Albine din 1965 ne-a spus că s-a împrietenit cu albinele încă de la vârsta de 5 ani. Are acum 72 de ani, ceea ce înseamnă că are o „carieră” în domeniu de 67 de ani, din care 17 petrecuți la Apimondia. El ne-a mărturisit că se simte îngrijorat de situația apiculturii românești și că ar dori ca statul să se implice mai mult în sprijinirea acestei ramuri a agriculturii.

„Am mai multe sortimente de miere: de salcâm, de oțetar, de tei, de rapiță, de pădure și fâneață. Anul acesta a fost unul foarte prost pentru apicultură. Familiile de albine s-au dezvoltat binișor până la rapiță, dar a venit vremea rea cu ploi, cu grindină, cu vânt, și culesurile au fost compromise unul după altul. Au fost doar câteva ferestre la rapiță, câteva la salcâm, la salcâmul 2, când ziceam că totul va fi bine am avut parte și de inundații, una peste alta, anul a fost unul foarte slab. Doar cei care au mers la floarea soarelui au mai realizat ceva producție, dar nu le ajunge nici pentru a trece iarna!

Din păcate, Programul Național Apicol nu poate fi accesat de fiecare crescător de albine, pentru că mulți nu au stupinele înregistrate, din cauză că formalitățile sunt greoaie și necesită multă alergătură și timp pierdut. Să știți că s-a împuținat și numărul de stupi și numărul de apicultori! Să nu ne fie de mirare că vom afla, peste 5-10 ani, despre stupine părăsite! De ce? Oameni ca mine vor îmbătrâni și nu va mai avea cine să se ocupe. Și-atunci, noi suntem în cădere liberă! Trebuie susținut mai mult acest sector! Cât a trăit profesorul Harnaj, a susținut acest sector și devenisem asociație-fanion în lumea întreagă…”, s-a plâns apicultorul.

Inițiativa târgurilor de producători va căpăta anvergură

Mihai Niță, prefectul județului Ilfov, a dorit să vorbească despre inițiativa DAJ Ilfov și a pus accent pe faptul că ea trebuie să capete o anvergură mult mai mare și să devină o activitate cu o periodicitate mai crescută. „Inițiativa aceasta este demnă de a fi salutată. Am venit aici din toată inima, pentru a mă întâlni cu cei care fac această muncă minunată, munca pământului. Acest târg trebuie să reprezinte pentru noi, toți cetățenii județului Ilfov, un punct de plecare pentru promovarea și dezvoltarea acestei activități, pentru a face cunoscute produsele pe care le produc fermierii ilfoveni, precum și capacitatea județului Ilfov de a se poziționa printre primele județe din țară, prin valoarea și calitatea producției pe care o pot realiza acești legumicultori. Avem un pământ bun, avem oameni buni, și cred că acest târg ar trebui organizat mai des, în diverse locații din Ilfov. Mă voi interesa, împreună cu cei de la Direcția pentru Agricultură, care au avut această inițiativă, de a găsi locații care să permită un acces mai ușor, din punct de vedere al mijloacelor de transport, pentru cei doritori de produse românești. Totodată, să dezvoltăm această inițiativă și ­să-i dăm anvergura pe care o merită. Avem ce pune pe masă noi, românii! Am rămas impresionat de ceea ce am văzut aici, în acest târg. Astfel de legume și fructe am mai văzut doar în copilărie! În discuțiile pe care le-am avut, producătorii de aici mi-au cerut un lucru absolut normal: ca produsele lor să fie pe primul loc pe tarabele din piețe. Vreau ca producătorul să fie cel care vinde și să fie eliminată bișnița, pentru că în felul acesta prețurile vor fi competitive, produsul va veni de la prima mână, și mă voi apleca în mod special asupra acestei inițiative, împreună cu Direcția Agricolă și cu UAT-urile care au astfel de activități. Voi vorbi și cu primarii ca, acolo unde există piețe agroalimentare, să primeze producătorul ilfovean, care să-și pună pe tarabă produsele obținute în gospodăriile lor”, a afirmat prefectul județului.

Mijloace de depozitare și de abatorizare pentru producătorii ilfoveni

Mihai Niță a mai subliniat și faptul că producătorii mici și mijlocii trebuie să aibă la îndemână mai multe mijloace pentru a-și putea valorifica produsele.

„Militez, în același timp, pentru crearea în județul Ilfov a unor mijloace de depozitare cu temperatură controlată pentru legume și fructe, pentru a putea să atragem marii retaileri, să putem respecta calendarul și cerințele acestora, prin colectarea de fructe și legume în astfel de depozite cu temperatură controlată. Am avut o discuție și cu dl. ministru Daea, căruia i-am expus intențiile noastre în Ilfov, iar domnia sa mi-a confirmat că împărtășește aceeași opinie ca și mine. Am căzut de acord că va trebui să construim astfel de depozite în punctele cardinale ale județului, dar și puncte fixe de abatorizare pentru păsări și iepuri și de colectare, cu regim frigorific pentru aceste produse, deoarece în Ilfov există producători mici și medii care nu au unde să abatorizeze animalele pe care ei le cresc. De asemenea, importante sunt și ambalarea, distribuția, dar și crearea de puncte de desfacere. Sunt convins că retailerii, dacă vor vedea că noi colectăm, avem o ofertă sănătoasă, vor fi cu siguranță interesați de această ofertă”, ne-a spus Mihai Niță.

AFIR mai are încă fonduri pentru micii fermieri

Cristian Șlincu, direc­tor Oficiului Județean pentru Finanțarea Investi­țiilor Rurale (OJFIR) Ilfov, este de părere că micii fermieri trebuie sprijiniți. „Este o inițiativă foarte bună, demnă de lăudat, care vine în sprijinul micilor producători din județul Ilfov. Noi, în acest moment, avem deschisă o sesiune pentru depunerea de proiecte pe submăsura 6.3 – Sprijin pentru fermele mici -, care are o alocare de 45,9 milioane de euro. Până în prezent, au fost depuse proiecte de 37 de milioane. Prin această submăsură se acordă 15.000 de euro, pentru investiții în fermă. În cazul producătorilor de aici, majoritatea dorește să-și modernizeze solarul să-și cumpere instalații de irigat, de încălzire, utilaje specifice sau chiar solare”, a precizat directorul OJFIR.

Asocierea micilor fermieri, o soluție pentru a prospera

Georgiana Ene, direc­torul DAJ, a făcut o pledoarie pentru asocierea fermierilor. „Este un târg de produse românești care își propune să promoveze produsele românești și, implicit, pe producători. Intenționez ca, anul acesta, să mai organizez cel puțin 2 târguri asemănătoare, până vine frigul, dacă am sprijin și de la Prefectură. Mi-aș dori un târg mai mare și bine promovat. Trebuie să învățăm să lucrăm împreună, să învățăm să ne apreciem unii pe ceilalți și munca noastră și să găsim oameni care să ne promoveze, pentru că eu asta fac.

Vorbim, totodată, și de schimbarea unor men­talități. Producătorii ilfoveni trebuie să colaboreze, să lucreze împreună și asta o pot face doar asociindu-se în cooperative sau alte forme asociative. Numai astfel vor avea puterea să își vândă produsele pe piață și să prospere.

O altă activitate importantă a acestor producători ar trebui să se axeze pe procesarea produselor proprii. Aici trebuie să se dezvolte. Mai vreau să menționez și faptul că Programul Tomata a fost un factor care a schimbat multe mentalități”, ne-a precizat directorul DAJ.