Divorţul reprezintă o problemă socială din aceste puncte de vedere, deoarece el contravine valorilor societăţii cu privire la familie. În discursurile politice şi ştiinţifice familia este prezentată ca fiind o “instituţie fundamentală” a societăţii care “prezervă tradiţiile şi valorile naţionale”.
Asistent social, Livia Georgiana Dumitru
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 686, ediția print
Sprijinul apropiaţilor poate fi util, însă nu în aceeaşi măsură ca cel oferit de specialist, deoarece aceştia dintâi pot fi subiectivi, sau pot privi situaţia într-un mod denaturat, mai ales dacă au avut şi ei parte de astfel de experienţe. Sprijinul adecvat al rețelei sociale ar trebui să constea în ascultatea empatică a celor care suferă şi informarea lor cu privire la potenţialele resurse pe care au dreptul să le primească din partea comunităţii în care trăiesc. Pentru ca o problemă să fie considerată socială este nevoie de intervenţia societăţii sau a comunității, pentru a o remedia.
Divorţul este o problemă care generează dezechilibre la nivelul unei societăţi. În primul rând, pentru că este principala cauză de apariţie a familiei monoparentale, care la rândul ei determină alte dezechilibre. Familia monoparentală se confruntă de multe ori cu probleme de natură financiară şi materială. În aceste cazuri ”societatea va trebui, prin legislaţie şi politică familială, să găsească soluţii la aceste configuraţii, care au existat şi în trecut, dar care acum, prin ponderea lor, sunt o problemă socială. În concluzie, divorţul poate implica aspecte economice pe care societatea este nevoită să le suporte. Suportul de care are nevoie individul în aceste condiţii nu se limitează doar la cel oferit de către stat, rețeaua familială şi extrafamilială, de asemenea, trebuie să se implice în sprijinirea individului.
Când apare divorțul?
Divorţul apare în urma acţiunii individului, el recurge la această soluţie, atunci când nu mai este mulţumit de relaţia sa de cuplu. Pentru această alegere, individul poate să fie sau să nu fie vinovat. De exemplu, individul poate să fie nevinovat în contextul emigrării partenerului de viaţă în alt stat pentru a lucra. Iar divorţul apare aici mai mult din motive economice şi nu din cauza dorinţelor personale. O persoană devine însă vinovată de producerea divorțului în contextul în care relația putea fi reparată, însă ea nu a luat nici o masură în acest sens. Indiferent dacă individul se face sau nu vinovat de divorţ, el este cel care deţine controlul asupra producerii lui, deoarece decizia îi aparţine.
Măsuri de sprijin
Familia și copilul rămân o prioritate națională, în special pentru că acesta din urmă nu poate fi comparat cu acele grupuri vulnerabile (prostituate, șomeri, delincvenți etc.), iar lui trebuie să i se acorde o atenție deosebită, deoarece se află în dezvoltare, iar viitorul comunității în care trăiește va depinde și de el.
Familiile în care există copii, pe lângă faptul că apar nevoi distincte, acestea sunt mai urgente decât nevoile familiilor fără copii. Ele implică și aspecte de tip emoțional-afectiv și educațional formativ.
Sprijinul pe care societatea modernă îl acordă familiilor poate îmbrăca următoarele forme: medical, economic, moral, măsuri luate pentru prevenirea abuzurilor și de tratare a efectelor abuzurilor (prin consiliere/ terapie), dar și de combatere a diferitelor tipuri de abuz. Suportul și protecția acordată de stat familiei și copilului pot lua următoarele forme: (1) materială – acordată fiecărei familii cu copii; se acordă alocațiile pentru copii, iar familiile aflate în dificultate beneficiază de anumite gratuități, sunt scutite de plata taxelor sau plătesc taxe și impozite mai mici și li se asigură un trai de viață decent; (2) dreptul de a beneficia de educație gratuită, statul încurajează procesul de școlarizare prin acordarea de burse și prin gratuitatea manualelor. Mama și copilul primesc asistență medicală gratuită, iar copiii cu handicap au parte de o protecție specială.
Protejarea mamelor a început prin introducerea concediului maternal plătit de doi ani de zile (sau de un an de zile pentru cele care optează pentru această perioadă), însă de aceast suport beneficiază doar acele mame care lucrează, nu și acele femei care sunt prea tinere ca să fi apucat să lucreze sau cele care au prea mulți copii (peste trei). Pe lângă indemnizația de creștere a copilului, mamele mai pot beneficia și de stimulentul de inserție. Aceste prestații, însă, nu se acordă doar familiilor monoparentale, ci de ele beneficiază fiecare familie, în care părintele care dorește să primească indemnizația trebuie să fi lucrat anterior pe o perioadă de cel puțin 12 luni. Familiile aflate in dificultate, fie ele monoparentale sau întregite, mai pot beneficia de alocația pentru susținerea familiei, care se acordă în urma evaluării situației familiale de către personalul sistemului de protecție socială. Prin urmare, nu există nici o prestație sau serviciu concepute special pentru familiile monoparentale.
Implicații emoționale, care marchează
Suportul cel mai important de care au nevoie persoanele (părinți sau copii) care trec printr-un divorț este cel de ordin psihologic. Divorțul este un proces cu implicații emoționale, care îi marchează pe membrii familiei, acest proces însemnând pentru ei o mare pierdere, un motiv de doliu chiar. Atunci când familia nu știe cum să gestioneze asemenea situații poate apela la sprijinul unui terapeut, care îi va ajuta să își rezolve conflictele și să păstreze o relație amiabilă.