Cadrele didactice din învățământuul primar din Găneasa, Pantelimon, Dobroești (și Fundeni) și Brănești au lucrat în ateliere de grup sau individual metode de comunicare empatică în mediul digital, au identificat valori esențiale necesare unui dascăl și și-au perfecționat tehnicile de mindfulness care, aplicate corect, pot crea un climat fără stres la clasă și condiții optime de învățare pentru elevi
În sala de conferințe a Mercure Hotel, fostul Conac Podgoreanu (sau ”Castelul de la Cozieni”), comuna Găneasa, într-un decor precum o filă de istorie de început de secol XX pusă în valoare de artiști contemporani, îmbinând rafinamentul aristocratic al stilului neoromânesc cu arhitectura urbană, a fost organizat, săptămâna trecută, cercul pedagogic al învățătorilor din școlile din Găneasa, Pantelimon, Dobroești (și Fundeni) și Brănești. Temele stabilite pentru discuții au fost unele extrem de interesante și actuale, legate de modul în care se poate comunica persuasiv și modalități concrete de abordare a unei comunicări eficiente și empatice în mediul digital, în cadrul procesului de învățământ, integralizarea orientărilor valorice în personalitatea fiecarui cadru didactic, factor determinant pentru activarea rolurilor din identitatea acestora, tehnici de mindfulness care pot fi folosite de profesori și elevi.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov nr. 747, ediția print
În debutul activității, cadrele didactice au fost întâmpinate cu pâine și sare, oferite de elevi de la Școala Gimnazială Nr. 2 Piteasca, arondată Școlii Gimnaziale Nr. 1 Găneasa, îmbrăcați în costume populare, iar conducerea Școlii Gimnaziale Nr. 1 Găneasa, gazdă a evenimentului, a făcut prezentarea unui scurt moment artistic susținut de Roșu Matei, elev în clasa I, la școala din Piteasca. Din partea Inspectoratului Școlar Județean Ilfov a participat inspector școlar pentru învățământ primar Gavrilă Roxana Maria, care a apreciat tematica aleasă pentru discuții. Prof. Mia Tichieru, directorul Școlii Gimnaziale Nr. 1 Găneasa, coordonatorul întregii activități, a mulțumit pentru susținerea primită în organizarea cercului pedagogic de la administrația locală, prin primar Niculae Raul-Gabriel și viceprimar Traian Mavrodin și colegilor care s-au implicat.
Alexia Loghin, fostă elevă a Liceului Teoretic ”Traian Lalescu” din Brănești, acum învățătoare la Școala Primară Nr. 1 din Moara Domnească, structură arondată și ea Școlii Gimnaziale Nr. 1 Găneasa, a vorbit colegilor de la catedră despre posibile direcții de aplicare a persuasiunii la nivelul ciclului primar. În opinia acesteia, persuasiunea poate fi utilizată, în cazul elevilor mici – clasa pregătitoare – clasa a IV-a, pentru a-i motiva, a le dezvolta gândirea critică și a le îmbunătăți abilitățile de comunicare. Cum? Folosind povești și exemple convingătoare, jocuri de rol și dezbateri simple, afișe și mesaje vizuale, întrebări deschise. De asemenea, în comunicarea cu elevii, dar și cu părinții acestora, trebuie să existe empatie, aceasta ”contribuind esențial la crearea unui mediu educațional armonios și eficient”.
Pentru a exemplifica cât mai bine o comunicare eficientă în mediul digital, cadrele didactice au citit câteva mesaje clare și concise transmise pe grupurile de whatsapp ale părinților, în diferite ocazii, sau au făcut referire la platformele digitale folosite de școli, unde feedback-ul primit de elevi la diferite teme s-a dovedit extrem de con-structiv.
Valori esențiale pentru un cadru didactic – integritate, responsabilitate, empatie, perseverență, respect
Tot din Găneasa, învățător Carmen Alexandra Tudor a abordat tema integrării valorilor personale și mindfulness-ului în activitatea didactică, demers care contribuie la dezvoltarea unui climat educațional pozitiv, favorizând o mai bună concentrare, reducerea stresului și îmbunătățirea relațiilor interpersonale. Analiza a identificat ca valori esențiale pentru un cadru didactic – integritatea, responsabilitatea, empatia, perseverența și respectul. Pentru mindfulness, s-a adordat ”un anumit tip de atenție”, caracte-rizată prin orientarea intenționată spre momentul prezent și o observare non-evaluativă a experienței.
”Mindfulness-ul în educație contribuie la: reducerea stresului, creșterea concentrării, îmbunătățirea empatiei, crearea unui climat pozitiv în clasă. Pentru profesori, mindfulness se poate traduce prin respirație conștientă – prima treaptă a conștientizării prezentului, tehnică care reduce stresul, pauze de reflecție – pentru o resetare mentală, observarea gândurilor fără judecată, care conduce la acceptarea emoțiilor fără a le suprima sau cultivarea recunoștinței care ajută la menținerea unei atitudini pozitive față de predare”, a spus cadrul didactic.
Elevii mici sunt deja familiarizați cu ”respirația conștientă”
Pentru elevi, tehnicile de mindfulness se pot referi, de asemenea, la exerciții de respirat, care ajută la reducerea anxietății, de exemplu – înainte de teste, meditația ghidată, cunoscută ca practica de “mindfulness listening”, unde concentrarea este pe diferite sunete pentru relaxare, la existența unui ”jurnal de recunoștință” – în care pot fi scrise trei lucruri pozitive în fiecare zi sau jocuri de atenție – activități menite să dezvolte capacitatea de concentrare. Ca o mențiune aparte în acest caz ar fi că elevii din clasele primare din Găneasa sunt deja familiarizați cu exerciții de mindflulness aplicate la orele de curs. Clasa a II-a a învățătoarei Tudor Lepădat Alina știe cum să ”respire conștient în trei timpi” și, la fel, elevii învățătoarei Țonef Elena, iar gândurile agitate sunt potolite folosind metoda ”borcanului liniștit”.
Următoarea prezentare-analiză a fost a prof. de învățământ primar Ioan Liliana, de la Școala Gimnazială Nr. 2 Fundeni – Dobroești, despre integralizarea orientărilor, iar finalul discuțiilor a aparținut profesorului consilier, psiholog clinician și psihoterapeut Beatrice Buture. O analiză a rolului valorilor personale în identitatea profesională și, din nou, tehnici de mindfulness pentru elevi și profesori. S-a urmărit a se înțelege cum valorile influențează personalitatea și identitatea profesională, cum eficientizează activitatea didactică și cum mindfulness-ul poate fi utilizat pentru a sprijini dezvoltarea profesională și personală a cadrelor didactice și elevilor.
S-au definit, astfel: valorile – ca principiu care ne ghidează acțiunile și deciziile, influențând modul în care ne raportăm la ceilalți; momentul în care acestea se dezvoltă – de la perioada de imprimare, urmată de modelare și socializare, până la adaptare profesională; identitatea profesională, factori determinanți și importanța integrării va-lorilor în rolurile profesionale.
Îndrumare psihologică și teme de rezolvat individual sau în pereche
O listă cuprinzând peste 150 de valori (precum acceptare, altruism, bucurie, calm, compasiune, cooperare, datorie, disponibilitate, eficiență, empatie, farmec, flexibilitate, iertare, integritate, înțelegere, învățare, justiție, logică, motivație, onestitate, performanță, perseverență, realism, respect, sacrificiu, sprijin, succes, tradiție, unicitate, viziune etc) a circulat printre cadrele didactice și fiecare a avut de ”rezolvat” un exercițiu aparte.
”Te invit să alegi valorile semnificative pentru tine din punct de vedere profesional. Alege acele valori care îți produc frustrare atunci când sunt încălcate și plăcere atunci când sunt împlinite sau când duc la atingerea unui obiectiv”, a spus psihologul, iar răspunsurile și argumentația celor din sală au fost extrem de interesante.
În continuare, în pereche, pornind de la aceeași listă de valori, s-a cerut stabilirea a trei valori importante pentru un cadru didactic. Pentru validarea fiecărei valori trebuia să se răspundă repetat întrebării ”De ce este important?” până se ajungea la un răspuns de necontestat. Și, de obicei, după maximum cinci răspunsuri se ajunge la adevăratul motiv al valorii alese. ”Dacă ai dat de ”fundul sacului” și răspunsul te mulțumește, atunci valoarea e validată și face cu adevărat parte din valorile tale”, a concluzionat psihologul.
Tot în echipă, s-a urmărit modul în care valorile se reflectă în predare și în relația cu elevii.
Beneficiile mindfulness-ului – atenție conștientă, moment cu moment, fără judecată
În partea de final a zilei, a fost detaliat și susținut cu exerciții practice conceptul de mindfulness și beneficiile practicilor pe care le presupune acesta. S-au amintit respirația conștientă sau practica de a fi atent la respirație pentru reglarea emoțională; atenția deschisă sau practica de a fi conștient la ce se întâmplă în jur fără a focaliza pe ceva; ascultarea activă – fără a formula răspunsuri în cap, ci doar cu o ascultare 100%; mâncatul conștient, cu observarea texturii, mirosului, gustului, senzațiilor din gură; mindfulness în mers sau practica de a simți pașii, mișcările și echilibrul corpului, contactul cu solul; meditația de tip loving-kindness sau practica de a cultiva empatia și bunăvoința față de sine și ceilalți; meditația de relaxare progresivă sau practica de a reduce tensiunea fizică și mentală.
În cazul copiilor/elevilor – pentru exerciții de respirație conștientă, ce pot fi aplicate la clasă, s-au indicat ”respirația balonului” (cu mâinile pe burtică, se inspiră pe nas, se umflă burtica, se ține aerul puțin și apoi iese ușor pe gură, ca și cum se dezumflă balonul. Ritmul sugerat: inspirație 4 sec.- ținut aerul 2 sec. – expirație 4–5 secunde), ”respirația florii și a lumânării” (inspirație pe nas, precum se miroase o floare, expirație pe gură – ca și cum se suflă ușor într-o lumânare, fără a fi stinsă din prima) sau ”respirația ursului Panda” (în ”poziția copilului” în yoga se inspiră adânc și se expiră lent, cu un oftat. Se repetă de 3-5 ori și reprezintă și un exercițiu fizic ușor pentru relaxarea spatelui).
Ultimul exercițiu/activitate de grup a pornit de la o zi obișnuită la școală. În care lucrurile merg bine, copiii sunt implicați, atmosfera este plăcută, însă apar momente dificile, când un copil devine agitat, se naște un conflict, cineva începe să plângă, altcineva nu mai vrea să participe la oră – iar cadrul didactic se simte copleșit. Însă, un set de strategii bine însușite bazate de mindfulness, poate ajuta la gestionarea eficientă a situației tensionate și poate regla emoțional cadrul didactic și relațional comunicarea cu elevii.
