Aşa a fost să fie? Nu. Ci, aşa au făcut să fie! Au adăugat multe fapte  vechiului proverb şi a reieşit că: Ilfovul la nevoie se cunoaşte. Iar din rânduiala nedreaptă a istoriei, a apărut o filă nouă, rescrisă cu suflet, în adevărul omenesc,  nestins, al neamului nostru. Acum, comuna Brăneşti şi-a adăugat la viaţa sa lungă – din care 410 ani sunt atestaţi documentar – o frăţietate curată, de inimă şi credinţă româneşti. Luni, 3 decembrie a Anului Centenar, s-a înscris prin legământ „Actul de Înfrăţire” între comunităţile din Brăneşti şi satul Puhoi, raionul Ialoveni, din Republica Moldova. L-au semnat reprezentanţii lor, primarul gazdă Niculae Cismaru şi omologul său, Petru Frunze, din partea oaspeţilor de peste Prut.

Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 432, ediția print

Brăneşti devine astfel cea de-a 24-a aşezare ilfoveană, din lunga listă a celor ce au fraternizat cu localităţi de dincolo Prut, care „în mod deschis şi asumat şi-au exprimat dorinţa de unire cu patria-mamă, România”. Aşa stă scris în actul simbolic al „Declaraţiei de Unire”, semnat în toamnă, la 15 septembrie. a.c., de către Marian Petrache (preşed. C.J. Ilfov), Lilian Caramanu (preşed. C.R. Ialoveni – Republica Moldova) şi delegaţii pe care i-au codus. Ziarul nostru a relatatat pe larg acest eveniment.

Simpozion şi ceremonie de neuitat

Ele s-au petrecut luni, 3 decembrie, în sala Căminului Cultural din Brăneşti plină de un public însufleţit. Au fost prezenţi cei doi edili ai comunităţilor înfrăţite  – Niculae Cismaru şi Petru Frunze, însoţiţi de preasfinţitul părinte Veniamin Goreanu, episcop al Basarabiei de Sud. Între gazde s-au numărat Cornel Stancu – viceprimar, Daniel Zamfir – administrator public şi consilier judeţean, Mihai Petrescu – preot paroh al Bisericii Sf. Nicolae, Brăneşti, prof. dr. Florin Petrescu – dir. Casei Corpului Didactic.

Prof. Marius-Ovidiu Sebe, preşed. Asociaţiei Culturale Brăneşti, a înfăţişat date ale contextului acestui demers de înfrăţire, în toate etapele sale şi a prezentat întregul parcurs al evenimentului:  simpozion, ceremonia oficială de semnare şi spectacolul artistic.

Toţi români, deopotrivă

Momentele au fost însufleţite de participarea caldă a publicului  numeros: consilieri locali – gazde şi oaspeţi moldoveni – alţi angajaţi ai primăriilor înfrăţite –  rapsozi, instrumentişti populari, localnici, preoţi, consilieri judeţeni, cadre didactice, copii interpreţi, dansatori, elevi de toate vârstele, părinţi, prieteni.

După ceremonia semnării „Actului de Înfrăţire”, a urmat un spectacol folcloric remarcabil, susţinut de Grupul folcloric „Mărgăritarele” şi instrumentişti din Puhoi. Elevii dansatori brăneşteni ai şcolilor nr. 1 şi cei ai Lic. Teoretic „Traian Lalescu”, pregătiţi de prof. Roxana Geambaşu şi Crivăţ Rodica au oferit un minunat recital scenic. Apoi, cântecele copiilor lor au inundat atmosfera: „Măi române, românaş”, „Acasă-i România”, „Hora Unirii” ş.a.

Un detaliu important: între spectatori, unii sunt urmaşi sau rude ale familiilor de refugiaţi din Basarabia şi Bucovina, goniţi de urgia bolşevic-stalinistă a anului 1940 şi după 1944.

Episcopul născut la Puhoi

Ceremonia semnării „Actului de Înfrăţire” a primit binecuvântarea preasfinţiei sale Veniamin Goreanu, episcop ales al Basarabiei de Sud, de către Sfântul Sinod al B.O.R. la 24 mai, a.c., dată la care Patriahul Daniel i-a înmânat însemnele episcopale.

„El este omul care a pus temelia acestei înfrăţiri”, a afirmat primarul Niculae Cismaru, mulţumindu-i pentru tot sprijinul care, iată, a adus împlinirea ei.

Primită cu alte aplauze ale asistenţei, a fost şi precizarea făcută de edil: „Şi să ştiţi că preasfinţitul s-a născut în 1975, chiar în comuna Puhoi”.

Cuvinte de fraţi şi părinte

Niculae Cismaru, primarul Brăneştiului: << Un salut călduros de bun venit,  tuturor celor prezenţi. (…) De câte ori m-am întâlnit cu preasfinţia sa, episcopul Veniamin Goreanu – împreună cu un prieten drag al meu şi al comunităţii noastre –  întotdeauna părintele mi-a spus: „Trebuie să vii la mine, la  Puhoi. Trebuie să mergi să te însoţeşti cu ai mei, să furi şi tu din experienţa lor şi ei, din a ta”.

Şi încă o dată, îi mulţumesc din suflet pentru tot sprijinul dat. (…) Mulţumesc Consiliului Local că a fost de acord cu acest act. Mulţumesc şi preacucernicilor părinţi aflaţi aici.

(…) Sunt foate importante generaţiile tinere. Copiii sunt viitorul  nostru. Pentru că ei îşi vor aduce aminte peste 20, 30, 50 de ani că au participat la această înfrăţire. Să dea Dumnezeu să fie bine pentru toţi ”! >>

Petru Frunze, primarul satului Puhoi: „Am venit împreună cu o delegaţie din satul Puhoi, alcătuită din consilieri locali, angajaţi ai primăriei, Ansamblul folcloric „Mărgăritarele”  şi un grup de instrumentişti. În total, suntem 32 de persoane.  Am venit în România la 1 decembrie, am participat la activităţi festive cu Primăria Moara Vlăsiei, am avut posibilitatea să inaugurăm împreună bustul Regelui Ferdinand I. Apoi, la Brăneşti, ne-am bucurat de acest eveniment deosebit al înfrăţirii localităţilor noastre, pentru schimburi de experienţă şi dezvoltarea legăturilor culturale, economice, educative şi gospodăreşti. Aici sunt fraţii noştri şi nu duşmanii noştri, aşa cum ni se spunea de către cei care ne-au îngenunchiat permanent, în perioada Uniunii Sovietice.

Mulţumim din inimă tuturor celor care ne-au întâmpinat şi sunt împreună cu noi, fraţi”.

Preasfinţia sa Veniamin Goreanu, episcopul Basarabiei de Sud: “Trăiesc o emoţie deosebită, participând la acest moment atât de important  în istoria celor două comune, Brăneşti şi Puhoi, cât şi în istoria noastră, a tuturor  românilor, laolaltă.

Mi-aduc aminte de atitudinea antiromânească din satul meu natal, din anii ’90, de lucruri şi gesturi pe care le-am văzut în perioada respectivă. Nu cunoşteam bine România şi nu ştiam că o să gândesc altfel. A fost o perioadă foarte grea şi de mare sărăcie. Oamenii nu-şi puteau trimite copiii la şcoală. (…) În anii 2000 când m-am întors din România acasă, îmi propusesem să să scriu despre lucrurile astea, ori să intru în politică. În acea perioadă bolnavă a crescut în mine ambiţia de a schimba ceva. (…) M-am bucurat când a fost ales dl. primar Petru Frunze. După primele discuţii cu el şi, după aceea, cu Consiliul Local, am hotărât să îmbunătăţim lucrurile în satul meu. De atunci s-au schimbat multe dintre ele, în bine, pentru că Dumnezeu a vut grijă să le primenească.

(…) Perspectiva europeană e calea transformărilor şi împlinirilor. Tineţi bine minte acest lucru! Noi trebuie să ne apropiem de Europa, prin politicienii pe care îi avem. Iar dacă vrem să ridicăm nivelul de trai, să modernizăm, să uşurăm viaţa – aceea e modalitatea. În 1917 şi ’18 oamenii şi-au asumat o responsabilitate şi au făcut o ţară mare şi puternică. (…) Astăzi, Unirea se face prin paşi mici, concreţi, într-o lume complexă, în care oamenii trebuie să se cunoască, să se respecte şi, prin aceste frăţii, să conlucreze.

Vă felicit şi mă rog lui Dumnezeu să binecuvânteze această înfrăţire şi s-o facă rodnică, să înmulţească bucuriile comunităţilor noastre şi să împărtăşim valori comune. Să intensificăm lucrarea Domnului, să înmulţim dragostea şi bucuriile dintre noi. La mulţi ani!”                                                                                                                         (vezi paginile următoare)