Gruiu. Final amplu de toamnă al “Lunii plantării arborilor”, la Balta Neagră

Sambata, 14 noiembrie, a fost penultima zi calendaristică a “Lunii plantării arborilor”. În aria pădurilor ilfovene, iureşul împăduririlor de toamnă a fost provocat de o prezenţă remarcabilă, mult mai numeroasă ca în anii trecuţi.  Stă mărturie tot ce s-a întâmplat la Ocolul Silvic (OS) Snagov, în zona comunei Gruiu. Ample “forţe speciale” – ale celor care iubesc şi ocrotesc Codrii Vlăsiei – au năvălit în districtul Balta Neagră, mai devreme de ora 10 – când fuseseră programate sosirile la punctul de întâlnire. 

Participanţi? Peste 2.000 de copii, plus voluntari

Toți cei aproape 3.000 de entuziaști au împânzit – cu mic, cu mare – Unitatea de Producţie (UP) 6, pe suprafaţa amenajistică 85. Dar vedetele de necontestat ale zilei au fost copiii, de toate vârstele. Ei au constituit principalele grupuri de acţiune. Bineînţeles, alături de părinţi, bunici, alți însoțitori, prieteni și cadre didactice. Vigoarea, efortul şi eficienţa dovedite de cei mici şi-au pus amprenta “arboricolă” pe toată întinderea celor aproape 3 ha, oferite de silvicultori pentru plantări.

Astfel, o nouă pădure s-a născut acolo şi aşteaptă confirmarea timpului pentru a-şi demonstra frumuseţea şi menirea. Schema de împădurire? Cea clasică, în care predomină stejarul. El a ocupat aliniamentul a şase rânduri, flancate de două şiruri cu frasini şi alte două, cu specii de ajutor: meri, peri, corcoduşi.     

La organizare? Specialiştii silvicultori

Ing. Aurel Dănuţ Petri, şeful OS Snagov, a precizat că acest teren a fost pregătit mecanizat, pentru plantările de acum și că sunt prezenţi aici, în formaţie completă, peste 20 de lucrători şi specialişti silvicultori.  “Între ei, pădurarii Gelu Cocu, Ionuţ Dobre, Adrian Minea, Costel Micu, alţii din Districtul 6, Brânzeasca –  împreună cu ing. Liliana Badea, specialistul nostru în cultura şi refacerea pădurii. Alături de ei e şeful acestei unităţi – Constantin Enache, pădurar și bunic, care are un ajutor de bază, pe nepotul său, Nic“, a mai afirmat el.

Constantin Enache e mândru tare de suportul puștiului, în vârstă de 5 ani. E înscris la grădinița din Moara Vlăsiei, aproape de codrii care îi încântă copilăria. În plus, “se pregătește“ pentru silvicultură și în livada bunicilor, cu meri, cireși, peri și caiși. Deocamdată, bunicul i-a făcut chiar o uniformă ca a lui. Tot verde. De pădurar.  

Puieții și ghinda de…cer

Am stat puțin de vorbă cu ing. Liliana Badea. De la ea am aflat că această parcelă a fost plantată integral cu puieți, în martie al acestui an. Dar seceta din vară a compromis totul. Acum, voluntarii de aici refac în întregime împădurirea, ca de altfel oriunde fondul forestier a avut de suferit din cauza caniculei. Ea a mai afirmat: “Pentru campania din toamna asta am avut pregătiți peste 40.000 de puieți de stejar pedunculat.

Tot în perioada asta, recoltăm ghindă de cer, un arbore înrudit cu stejarul. Denumirea lui e Quercus cerris, din familia fagacee. Numele lui populare sunt  Cer sau Ceret. Această ghindă de cer o vom folosi în pepiniere și la semănături în submasiv – adică sub pădure mare, acolo unde arboretul matern e încă în picioare“, a conchis ea. 

Marea “Familie Sănătoasă“ a celor mici și ecologiști

Asociația cu numele de mai sus e condusă de Meda Dobocan, ca președinte al ei. Această poveste de mare răspundere educativă a debutat în anul 2011. În proiectul “Mic și Ecologist“ sunt incluse peste 250 de unități preșcolare de învățământ. El are două componente principale: sistemul de lecții teoretice, la care participă specialiști și educatori din toate grădinițele și școlile afiliate. Cel de-al doilea compartiment educativ îl constituie ansamblul de activități practice, demonstrative, ținute în mijlocul naturii, așa cum a fost și participarea directă a copiilor la plantările din fiecare primăvară sau toamnă, desfășurate în Codrii Vlăsiei, ca cea de acum.    

A X-a pădure a copilăriei lor

Participarea la plantări, din această toamnă, a ajuns la a X-a ediție. Până acum, copiii acestei asociații au la activ plantarea de păduri noi, cu un total de peste 85.000 de exemplare. Aici, la Balta Neagră, au venit copii din peste 57 de unități de învățământ. Iată numele câtorva dintre ele: grădinițele – Strop de Rouă,  Zum Zum, Just 4 Kids, cea cu nr. 221 a şcolii 163, Kids Club Militari și Dristor, din Capitală, grădinița cu nr. 269, cea din orașul Măgurele ș.a. ; școlile gimnaziale – nr. 164, Pia Brătianu, Cezar Bolliac, Mircea Sântimbreanu, Banu Băleanu; liceele – Marin Preda, cel Ortodox Sf. Antim Ivireanul, Horia Hulubei, Jean Monnet, cel german ­Goethe. Apoi Asociaţia Start În Viaţă și câte altele.

“Multe mulțumiri tuturor“!

E ceea ce a ținut să transmită Meda Dobocan, prin intermediul ziarului nostru, tuturor celor care, la fiecare participare a copiilor ilfoveni și bucureșteni la împăduriri, au sprijinit demersul lor.

De această dată, mulțumirile s-au îndreptat către primarul Ion Samoilă, din Gruiu și  Consiliului Local. La fel, pentru Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, care a trimis un echipaj de intervenție, pentru acest eveniment. Nu în ultimul rând și pentru Direcţia Silvică Ilfov, directorului Dumitru Voicu şi întregului personal de specialitate aflat, ca de fiecare dată, alături de copii și profesorii lor.

Meda Dobocan a afirmat, în final: “Ne leagă o veche şi trainică prietenie de toți cei amintiți. Dar și de alți colaboratori și parteneri entuziaști care, la multele  dintre activitățile noastre ecologiste, ne susțin cu sinceritate şi eficiență. Îi amintesc  pe cei de la Fabryo Corporation, cu reprezentantul său la vârf, Dragoș Militaru – CEO al acestei mari companii. La fel, tuturor prietenilor – mai vechi sau mai noi – care ne ajută să contribuim la toate aceste proiecte inimoase“, a încheiat ea.

Stejari pentru anul 2100 !

Vă puteți gândi că puieții plantați acum vor ajunge la maturitate abia la granița secolului următor? Adică, pot fi recoltați ca material forestier optim abia peste…85 de ani. Dacă vor trece cu bine de vârstele peste care vor ajunge arbori vajnici.

Stadiile copilăriei, ado­l­escenței și maturității stejarului sunt: desiş, nuieliş, prăjiniş, codrişor, codru mijlociu şi codru. Fiecare etapă de creştere determină un alt criteriu de selectare, pentru o eventuală recoltare adecvată nevoilor omului. Adică un arbore poate crească bine, iar altul nu. În funcție de asta, fiecare exemplar poate fi recoltat la oricare din stadiile de creştere amintite. De exemplu, la nuieliş se fac curăţiri. Adică exemplarele rău conformate, vătămate sau bolnave sunt înlăturate. 

Dar pentru o regenerare naturală, optimă, a pădurii – aşa cum se vrea aici –  tăierile principale, progresive, vor putea fi declanşate în preajma secolului următor.

Asta înseamnă că toți copiii care au plantat acum puieți de stejari vor avea acești arbori parteneri, pe viață.