Guvernul a aprobat luni un proiect legislativ privind iniţierea unor măsuri igienico-sanitare pentru situaţii deosebite de risc epidemiologic sau biologic, act normativ necesar pentru a „gestiona şi controla” pandemia de COVID -19, a declarat ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 506, ediția print
Legea privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic a fost adoptată după ce Curtea Constituţională a decis că internarea persoanelor diagnosticate cu COVID-19 în spitale este contrară Legii Fundamentale. Curtea Constituţională a României (CCR) declară că textele de lege privind internarea obligatorie şi carantina în timpul epidemiei sunt neconstituţionale, deoarece sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, au un caracter incert şi dificil de anticipat şi nu oferă garanţii privind respectarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale.
„Astăzi (n.r. – luni) a fost aprobat în şedinţă de Guvern un proiect legislativ care să iniţieze nişte măsuri igienico-sanitare pentru situaţii deosebite de risc epidemiologic sau biologic. De ce este necesar? Este necesar pentru a gestiona şi controla pandemia prin care trecem. Aţi putut observa, de vineri şi până astăzi, modificările de observare sau de abordare a tot ce a însemnat carantină, a tot ce înseamnă izolare, chiar şi internarea în spital”, a declarat Nelu Tătaru, luni, la finalul şedinţei de Guvern.
Ministrul Sănătăţii a precizat că autorităţile evaluează numărul de persoane care au părăsit izolarea sau carantinarea voluntară şi au solicitat punerea în concordanţă cu decizia CCR. „Dacă e să facem o evaluare de ieri până astăzi, deşi astăzi avem 250 de cazuri noi la 4.600 de teste, avem o diferenţă de număr de pacienţi în spitale de 550. Deci, vă gândiţi că avem 300 de ieri, cu 250, 550 mai puţini pacienţi internaţi, în acest moment, în spitale. Suntem într-un moment în care acest proiect de lege a fost aprobat în şedinţa de Guvern, va merge în regim de urgenţă în Parlament, sper ca un interes naţional, un interes de sănătate publică, sănătatea poporului român să nu lase loc de interpretare politică”, a declarat Tătaru.
Carantina e pentru persoane sănătoase, iar izolarea pentru persoane bolnave
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a anunțat, după ședința de Guvern că termenii „carantină” și „izolare” au alte definiții, după ce Executivul a adoptat proiectul de lege în acord cu recomandările CCR. „Termenii carantina persoanelor și izolare au acum alte definiții. Carantina se va referi la persoane sănătoase, iar termenul izolare se referă la persoanele bolnave sau infectate”, a anunțat secretarul de stat în MAI.
„Carantina persoanelor are acum o definiție care este asemănătoare cu regulamentul internațional sanitar. Ea reprezintă o măsură de prevenire a răspândirii bolilor infecto-contagioase, constând în separarea fizică a persoanelor sănătoase, suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent patogen, de alte persoane, în spații special desemnate de autorități, la domiciliu sau în locația declarată de către persoana carantinată.
„Termenul de «izolare» reprezintă o măsură care constă în separarea fizică a persoanelor bolnave cu o boală infecto-contagioasă sau a persoanelor purtătoare ale unui agent patogen în vederea monitorizării stării de sănătate, aplicării unui tratament, în scopul vindecătorii și reducerii gradului de contagiozitate. Aici se vorbește în mod deosebit de internarea pacientului, de internarea pacientului la spital, într-o unitate care aparține spitalului, unde lucrează personalul spitalului (…) sau, în cazul în care condițiile permit, izolarea să aibă loc la domiciliu. Acest lucru este o excepție, în cazul în care capacitatea spitalului integral este depășită”, potrivit șefului DSU.
Raed Arafat a mai adăugat că „proiectul de lege ce poate fi aplicat și în alte situații de risc epidemiologic și prevede, ca excepție, dacă e depășită capacitatea spitalelor, ca izolarea să poată fi făcută și la domiciliu. Prefecturile, prin Comitetele județene pentru situații de urgență, la propunerea DSP, pot aproba carantinarea unor zone din județele lor. Legea se referă și la situațiile în care se instituie carantină și izolare: epidemie declarată prin ordin al Ministerului Sănătății sau urgență de sănătate publică de importanță internațională declarată sau pandemie declarate de directorul OMS. În toate aceste situații pot fi luate măsuri de izolare și carantină. Orice măsură luată de autorități poate fi contestată de cetățeni în instanță”, a declarat Raed Arafat.
CCR susține că instituirea carantinei înseamnă privare de libertate
Săptămâna trecută, Curtea Constituţională a României a publicat motivarea deciziei din 25 iunie prin care a declarat ca fiind neconstituţională starea de carantină şi internarea obligatorie. CCR consideră că textele de lege privind internarea obligatorie şi carantina în timpul epidemiei sunt neconstituţionale deoarece sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, au un caracter incert şi dificil de anticipat şi nu oferă garanţii privind respectarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale. De asemenea, CCR susţine că instituirea carantinei în România prin OUG reprezintă o veritabilă privare de libertate şi o restrângere a drepturilor fundamentale.
