Rebeliunea legionară din 22 ianuarie 1941 a produs orori de neimaginat în rândul evreilor din România. Legionarii au comis atunci un adevărat pogrom la București, iar unul dintre cele mai sângeroase episoade ale acestuia a fost masacrul de la Jilava, când un număr de 89 de evrei au fost uciși fără milă de bestiile legionare.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 386, ediția print
După 77 de ani de la cumplitele evenimente, duminică 21 ianuarie, victimele acestui masacru au fost comemorate, pentru prima oară (deoarce până de curând nu se cunoștea cu exactitate locul în care se comiseseră aceste crime), de către membrii Federației Comunității Evreiești din România – Cultul Mozaic. La ceremonie au participat, alături de membrii comunității evreiești, și prefectul de Ilfov, Marius Cristian Ghincea, primarul comunei Jilava, Ilie Elefterie Petre, viceprimarul Mariana Dumitrescu, precum și membri ai Consiliului local. Au fost prezenți și reprezentanți ai corpului diplomatic în România, ambasadorul SUA, Hans Klemm și ambasadorul Austriei, Isabel Rauscher. Cu această ocazie, Aurel Vainer, președintele Federaţiei Comunităţilor Evreiești din România și primarul comunei Jilava, Ilie Elefterie Petre, au dezvelit o placă comemorativă pe locul în care urmează să se ridice un monument în memoria victimelor masacrului din 22 ianuarie 1941, așa cum a anunțat edilul localității.
Asemenea evenimente nu trebuie uitate
Cel care a deschis ceremonia de comemorare a fost Aurel Vainer, președintele Federaţiei Comunităţilor Evreiești din România (FCER). El a vorbit despre evenimentele petrecute în 21 ianuarie 1941, arătând că pogromul de la București este comemorat în premieră la faţa locului, în pădurea Jilava. „Sunt 77 de ani de când în acest loc s-au desfășurat evenimente sângeroase, de o cruzime de nedescris. Circa 90 de evrei, luaţi din diferite colţuri ale Bucureștiului, au fost aduși aici în pădurea Jilava și împușcaţi ca niște muște, cu o cruzime și o nepăsare totală. Este de datoria noastră să nu uităm niciodată aceste crime abominabile, când oameni total nevinovaţi sau poate dacă vreţi să le găsim o vină a fost faptul că erau evrei, nimic altceva, pentru că legionarii care au făcut această crimă au dat-o mereu pe ideea că erau elemente comuniste-bolșevice. Nu este adevărat. Dacă citim lista celor care au fost uciși aici vom găsi oameni de cele mai diferite profesii nevinovate în politică. (…) Noi, evreii, avem valorile noastre, valori care sunt ale civilizaţiei și ale umanităţii, în primul rând valoarea memoriei. Noi nu uităm că în istoria noastră au fost multe lucruri de neuitat, încercăm mereu să le aducem în atenţia poporului evreu ca și tuturor celor din jurul cărora trăim, să se știe că ceea ce e bine trebuie recunoscut și adus mulţumiri și ceea ce a fost rău trebuie amintit ca să nu se mai petreacă”, a afirmat Vainer.
„A fost o crimă în masă”
La rândul său, directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, Adrian Cioflâncă, cel care a reușit să identifice zona masacrului de la Jilava, a subliniat că în 1941 a existat un pogrom și că episodul „cel mai tragic” a fost acest masacru. „A fost o crimă care s-a produs la vederea întregii comunităţi. (…) A fost o crimă în masă, un masacru. A existat un pogrom în 1941, dar ca parte a acestui pogrom episodul cel mai important și cel mai tragic a fost acest masacru, unde 89 de evrei au fost aduși cu camioanele de o echipă din corpul muncitoresc legionar, s-au deschis mașinile de-a lungul drumului și evreii au fost executaţi cu gloanţe în spate, în ceafă, la marginea drumului, pe o rază de un kilometru”, a declarat Adrian Cioflâncă.
Simpozion dedicat evenimentelor din ianuarie 1941
După comemorarea din pădurea Jilava a evenimentelor din 1941, la Școala gimnazială nr. 1 Jilava a fost organizat simpozionul „Violenţa antisemită în timpul rebeliunii din 1941: masacrul de la Jilava și pogromul de la București”. La acest eveniment a participat și ambasadorul Rusiei, Valery Kuzmin. Cu această ocazie, au fost invitați să vorbească despre rebeliunea legionară istorici specialiști în domeniu. Astfel, au susținut comunicări Viorel Achim (Institutul de Istorie Nicolae Iorga), Liviu Beris (Asociația Evreilor din România Victime ale Holocaustului), Lya Benjamin (Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România), Marius Cazan (Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”), Florin Müller (Facultatea de Istorie, Universitatea București) și Adrian Cioflâncă, directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România. El a povestit, cu această ocazie, cum a reușit să depisteze zona masacrului. „Pornind de la rapoartele Jandarmeriei am aflat kilometrul de pe șosea la care au fost găsite cadavrele. Astfel, am pus kilometrajul mașinii pe zero și am mers la locul cu pricina. Apoi, am întrebat printre localnici dacă sunt martori ai acelor evenimente. Astfel am reușit să-i găsim pe cei în vârstă de 80-90 de ani și am ajuns la Constantin Bădilici, unul dintre primii localnici care au ajuns la locul faptei și a văzut cadavrele, care a acceptat să ne însoțească acolo. Astfel, cu ajutorul domnului Bădilici și a altor doi martori locali am putut să stabilim zona în care s-au găsit cadavrele, întinse pe o rază de aproape un kilometru, de o parte și de alta a drumului”, a povestit Adrian Cioflâncă.
O tragedie în trei episoade
Reconstituirea evenimentelor de la Jilava, din 22 ianuarie 1941, arată că acestea s-au desfășurat în trei episoade. Iată, pe scurt, cum au decurs faptele, așa cum au fost ele descrise în cadrul simpozionului.
Episodul I
Primul episod al tragediei evreilor din timpul Rebeliunii legionare s-a petrecut la București, pe 20-21 ianuarie 1941, chiar în momentul escaladării confruntării cu forțele loiale lui Ion Antonescu, când cartiererle evreiești au fost luate cu asalt de legionari, iar sute de evrei au fost arestați abuziv, duși în centre improvizate de detenție și torturați. Cel mai mare grup de evrei arestați – în jur de 200 de persoane – s-a găsit în sediul „Ing. Gh. Clime” al Corpului Muncitoresc Legionar din b-dul Domniței nr. 53 (actualul Hristo Botev).
Episodul II
Dintre evreii reținuți la București, în sediul legionar din b-dul Domniței, au fost aleși în jur de 90. Spre dimineața zilei de 22 ianuarie, evreii au fost urcați în două camionete, de o echipă de 17 legionari, și duși la marginea satului Jilava, peste râul Sabar. Acolo, între kilometrii 13,1 și 14,1, au fost împușcați în cap. Șapte legionari au participat la aceste execuții.
Episodul III
Circa 10 evrei au scăpat de acest prim val de împușcături. Cel puțin doi dintre cei împușcați s-au târât până au primit ajutor și au scăpat cu viață. Opt evrei au fost prinși din nou și reținuți la primăria Jilava, care era fief legionar. Acolo au fost bătuți și umiliți din nou, iar în seara zilei de 22 ianuarie au fost duși în pădure și împușcați. Rabinul Herș Gutman a scăpat din toate cele trei episoade. Nu și fiii săi, Iosef și Iancu.
Făptașii din episodul III
Istoricii au prezentat, la simpozion, și o listă cu principalii vinovați de masacru. Iată cine au fost călăii a 89 de oameni nevinovați:
- Constantin Doncu, primarul comunei Jilava;
- Marin Mihăiță, primarul comunei Șerban Vodă;
- Elena Doncu, soția lui Constantin Doncu;
- Doncu T. Doncu, cântăreț bisericesc din Mierlari – Jilava;
- Eduard Tomescu, absolvent al școlii de agricultori din Jilava;
- Vasile Mihăescu, preot din Jilava;
- Petre Ivănescu, cantinier în Jilava;
- Vasile Paraschiv, plugar – comuna Copăceni;
- Florea Beiu, plugar – comuna Copăceni;
- Nicolae Caranfir, vulcanizator, comuna Șerban Vodă;
- Gheorghe Dumitru zis Gugu Soare, plugar din Mierlari – Jilava;
- Mihai Vasile Dumitru, funcționar la primăria Jilava;
- Dumitru Iancu Baciu, plugar din comuna Jilava;
- Dumitru Gh. Avram, tâmplar din comuna Jilava;
- Alexandru Postelnicu, șofer mecanic din comuna Șerban Vodă;
- Nicolae Voiculescu, plugar din comuna Regele Ferdinand (1 Decembrie de astăzi);
- Ion Gh. Ivan zis Balta, plugar din comuna Regele Ferdinand (1 Decembrie de astăzi);
- Nicolae Ciurea zis Florea Nicolae, plugar din comuna Regele Ferdinand (1 Decembrie de astăzi);
- Rafael Alecu, plugar din comuna Regele Ferdinand (1 Decembrie de astăzi);
- Constantin I. Constantin, plugar din comuna Regele Ferdinand (1 Decembrie de astăzi);
- Ilie Niță, comerciant din comuna Șerban Vodă;
- Goian Dormident, portar la fabrica Mira din comuna Șerban Vodă;
